Posts by ORLLaNDDD

6

Masline

Inchis, reincepem.

Canibal

10

10

Cal

5

plecat sa faca

Veverita

Nu

virus?

Cu

Cu sau fara muzica?

5

Circulaţia rutieră se desfăşoară îngreunat, luni dimineaţă, pe Autostrada A1 Sibiu - Deva, pe banda a doua a sensului de mers Sibiu către Deva, din cauza unui accident rutier produs în cursul nopţii, când un camion s-a răsturnat în zona localităţii Pianu, ocupând o parte din carosabil.

Conform Infotrafic, în jurul orei 02:00, la kilometrul 321+400 de metri, în zona localităţii Pianu, judeţul Alba, şoferul unui autocamion a adormit la volan şi a pierdut controlul volanului, maşina răsturnându-se pe carosabil. Autocamionul ocupă banda de urgenţă şi jumătate din prima bandă, autovehiculele fiind direcţionate pe banda a doua şi se estimează reluarea circulaţiei în condiţii normale în jurul orei 13.00, conform news.ro.

Uniunea Europeană pregăteşte contracararea reţelor de socializare online acuzate că răspândesc "ştiri false", Bruxellesul avertizând că scandaluri precum utilizarea în scop electoral a datelor Facebook riscă "subminarea sistemelor democratice" înaintea scrutinului europarlamentar, scrie FT.

"Comisia Europeană se teme că viitorul scrutin pentru desemnarea membrilor Parlamentului European este vulnerabil la campanii online pentru "dezinformare" eurosceptică. Preocupările s-au accentuat după dezvăluirile conform cărora compania de analize politice Cambridge Analytica a colectat ilegal datele a peste 50 de milioane de utilizatori Facebook pentru a le folosi în scop electoral în scrutinul prezidenţial din Statele Unite. Firma Cambridge Analytica a negat utilizarea datelor Facebook în activităţi de configurare a profilurilor electorale", observă editorialiştii Mehreen Khan şi Michael Peel într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul "Bruxellesul intenţionează contracararea ştirilor false pe reţelele online / Scandalul Cambridge Analytica amplifică preocupările privind scrutinul europarlamentar".

Julian King, comisarul european pentru Securitatea UE, a cerut un plan "clar" referitor la modul în care reţelele de socializare online îşi desfăşoară activităţile în perioade electorale sensibile, începând cu scrutinul europarlamentar programat în mai 2019.

Julian King i-a trimis o scrisoare lui Mariya Gabriel, comisarul pentru Economie Digitală, în care cere mai multă transparenţă asupra algoritmelor pe care platformele Internet le folosesc pentru promovarea ştirilor, fixarea de limite privind colectarea datelor de natură personală în scopuri politice şi dezvăluirea de către companiile din domeniul tehnologiei informaţionale a surselor de finanţare a "conţinutului sponsorizat". Julian King pledează pentru o "abordare mai constrângătoare" în locul autoreglementărilor, inclusiv prin stabilirea unor "indicatori de performanţe definiţi clar". Propunerile formulate de Julian King sunt susţinute de alţi comisari care contribuie la elaborarea planurilor Uniunii Europene de contracarare a "dezinformării online".

Dezvăluirile privind activităţile firmei Cambridge Analytica au accelerat dezbaterile, oficialii europeni insistând pentru linii legislative mai clare referitoare la modul în care platformele online trebuie să acţioneze pentru protejarea democraţiei.

"Activităţile de profilare psihometrică" de genul celor la care ar fi recurs firma Cambridge Analytica sunt doar "un preambul al efectelor profund îngrijorătoare pe care acţiuni precum dezinformarea le pot avea asupra democraţiilor liberale funcţionale", afirmă Julian King în scrisoare. "Este clar că ameninţările cibernetice cu care ne confruntăm se schimbă de la cele care vizează sisteme la cele constând în mobilizarea din ce în ce mai mare a mijloacelor informatice în scopul manipulării comportamentelor, amplificării clivajelor societale, subminării sistemelor noastre democratice şi generării de dubii asupra instituţiilor democratice", atrage atenţia comisarul pentru Securitatea UE.

Avertismentul Bruxellesului intervine în contextul în care numeroase state din cadrul Uniunii Europene elaborează "legi contra ştirilor false", pe fondul suspiciunilor privind ingerinţe ale Rusiei în alegeri desfăşurate în Europa în ultimul an. Franţa pregăteşte legi care să le permită instanţelor judiciare să înlăture ori să blocheze informaţii false în campaniile electorale. Germania a adoptat o lege împotriva "mesajelor de instigare la ură", prin care platformele online trebuie să înlăture imediat conţinutul de tip terorist, xenofob şi fals, altfel riscă amenzi de până la 50 de milioane de euro.

Oficialii UE se tem că în campania premergătoare scrutinului europarlamentar din 2019 forţe politice populiste şi eurosceptice ar putea folosi platforme online pentru a răspândi teorii ale conspiraţiei, ştiri false şi a difuza înregistrări video trucate. Un sondaj de opinie realizat la nivelul Uniunii Europene relevă că mai mult de o treime dintre cetăţenii europeni întâlnesc zilnic ştiri false, iar 83% consideră acest fenomen drept o ameninţare la adresa democraţiei. Însă criticii abordării Comisiei Europene avertizează că există riscul blocării dezbaterilor politice legitime.

Cinci poliţişti de rang înalt au fost arestaţi în Venezuela, după ce un incendiu a provocat moartea a zeci de deţinuţi săptămâna aceasta, a informat presa locală preluată duminică de agenţia dpa. Un incendiu a izbucnit la 28 martie după o revoltă într-o închisoare temporară în comisariatul principal din Valencia, provincia Carabobo din nordul Venezuelei. Conform autorităţilor locale, 66 de bărbaţi şi două femei aflate în vizită şi-au pierdut viaţa, conform Agerpres.

Aproximativ 200 de deţinuţi de la sediul poliţiei erau ţinuţi în celule menite să găzduiască 35 de persoane. Investigaţiile iniţiale au constatat că deţinuţii au dat foc saltelelor pentru a forţa ofiţerii să deschidă celulele. Victimele au murit din cauza inhalării fumului şi a arsurilor. Biroul ONU pentru Drepturile Omului a cerut ca cei responsabili pentru evenimentele de la secţia de poliţie să fie numiţi şi aduşi în faţa unei instanţe, iar condiţiile de detenţie din ţara sud-americană să fie semnificativ îmbunătăţite, conform declaraţiei publicate la Geneva. Această revoltă a deţinuţilor din statul Carabobo a fost a doua cea mai periculoasă din istoria Venezuelei. În 1994, 108 de persoane au murit într-o revoltă într-o închisoare în statul Zulia.

Sâmbătă a intrat în vigoare reglementarea Uniunii Europene care impune instalarea pe toate autovehiculele noi a a sistemului eCall, care lansează automat apeluri de urgenţă în caz de accident, informează DPA. Automobilele prevăzute cu eCall pot alerta cel mai apropiat centru de intervenţie de urgenţă, oriunde în UE, transmiţând locul exact în care s-a produs accidentul, chiar dacă pasagerii nu pot vorbi, conform Agerpres.

Uniunea Europeană estimează că sistemul va reduce timpul de reacţie în caz de urgenţă cu 50% în afara localităţilor şi cu 60% în zonele urbane. "Asta înseamnă că ambulanţele, autospecialele pompierilor şi poliţia pot interveni cât mai rapid, în 'ora de aur' de după o coliziune", a explicat Erik Jonnaert, secretar general al Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile. Reacţia mai promptă urmează să reducă numărul deceselor în urma accidentelor rutiere din UE cu câteva sute pe an, iar în mii de cazuri rănile victimelor vor fi mai puţin grave, arată DPA. Conform statisticilor din 2016, cele mai recente disponibile la nivelul Uniunii, accidentele rutiere s-au soldat cu 25.500 de morţi şi 135.000 de răniţi grav.

Revenit pe plaiurile mioritice, Rareș Bogdan a lansat o serie de știri bombă, care cu siguranță au tulburat apele prin PSD. Liviu Dragnea vrea să-i remanieze din Guvern pe Mihai Fifor, ministrul Apărării, Orlando Teodorovici, ministrul Finanțelor și Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, informează celebrul jurnalist. La un interval scurt, o nouă săgeată a fost aruncată și spre BNR, relatează bugetul.ro

Câteva sute de susţinători ai independenţei Cataloniei au manifestat la Berlin, cerând eliberarea fostului preşedinte al regiunii Carles Puigdemont, arestat săptămâna trecută în Germania în baza unui mandat emis de Madrid, relatează AFP. Aproximativ 300 de manifestanţi - potrivit poliţiei, 400-500 - potrivit organizatorilor au mărşăluit, adăpostiţi sub umbrele, de la Poarta Brandenburg la sediul Ministerului Justiţiei, la apelul filialei germane a Adunării Naţionale Catalane (ANC).

Unii purtau pancarte pe care se putea citi ”Eliberaţi-l pe Puigdemont şi pe deţinuţii politici catalani” şi ”Spania nu este o democraţie” şi au agitat steaguri catalane. ”Ceea ce vrem să spunem este simplu: eliberaţi-ne politicienii catalani aleşi”, a declarat o manifestantă, Monica Zaldivar, în vârstă de 34 de ani, potrivit căreia puterea spaniolă instrumentalizează justiţia pentru a-i viza pe liderii separatişti în loc să încerce să caute o soluţie politică. ”Pentru mine este vorba despre democraţia în Spania”, a spus ea.

Partidele separatiste au fost ”decapitate” de o serie de inculpări şi încarcerări, şi de arestarea pe 25 martie, în Germania, a lui Carles Puigdemont, care a fugit în Belgia în urmă cu cinci luni.

Fostul preşedinte catalan, destituit de Guvernul de la Madrid în urma declarării unilaterale a indendenţei Cataloniei pe 27 octombrie, este deţinut în oraşul german Neumünster.

El aşteaptă hotărârea unui tribunal din Kiel, în nordul Germaniei, prin care ar putea fi predat justiţiei spaniole. Justiţia germană dispune de 60 dezile să ia o hotărâre.

Puigdemont le-a transmis duminică, din închisoare, un mesaj audio susţinătorilor săi, invitându-o ”să nu lase garda jos în faţa unui stat care se comportă tot mai mult în mod autoritarist”, subliniind că au ”tot dreptul să-şi hotărască viitorul”.

În paralel, în Catalonia, câţiva zeci de membri ai ”Comitetelor Apărării Republicii” - grupări locale de locuitori care apără secesiunea - au blocat autostrada AP-7 între Catalonia şi Franţa, ridicând bariere pe drumuri cu taxă, pentru ca automobiliştii să nu mai plătească, potrivit unor imagini televizate.

Ei intenţionează să participe la o ”mobilizare permanentă” - prin ”nesupunere civilă” -, cu scopul de a obliga statul spaniol să negocieze cu mişcarea lor, conform news.ro.

Fosta blondă de la Cotroceni, Elena Udrea, s-a dezlănţuit pur şi simplu în direct pe B1 TV. Aceasta a lansat acuzaţii extrem de dure la adresa fostului deputat fugar, Sebastian Ghiţă. Udrea a declarat că oamenii de afaceri ”se îmbulzeau” la SRI, în vremea lui Florian Coldea, ducând genți de bani, pentru a scăpa de dosare și a primi protecție în plan economic.

”Eu constat că jurnalul acesta, deși atunci doar intuiam niște lucruri, a fost confirmat, ceea ce într-un fel mă bucură. Au fost mai multe discuții din care eu știam că Dorin Cocoș ajuta cu bani pe cei care îi erau indicați de Coldea și Maior, unul dintre ei fiind Sebastian Ghiță și postul RTV. Eu am făcut un denunț oficial. Din toată lupta asta anticorupție, mai există două persoane corupte, eu și Bica. În rest, lupta anticorupție s-a fâsâit. La vremea la care am scris acest jurnal, imediat după am facut două denunțuri, unul împotriva domnului Coldea și unul împotriva doamnei Kovesi, în care eu spuneam despre cadouri primite, genți cu bani duse în sediul din Băneasa. Denuțurile au fost închise pe repede înainte, s-au soluționat cu neînceperea urmăririi penale, dar consecința pentru mine au fost șase cereri de arestare, trei dosare pe care le am în instanță și un război pe care îl duc de atunci cu doamna Kovesi și cu domnul Coldea.

Eu cred că toată lumea își dorea să fie în anturajul celor de la SRI. Era o îmbulzeală și o competiție, cine ajunge să fie băgat în seamă. Sebastian Ghiță a fost un fel de băiat de mingi al lui Coldea și al lui Maior. Le făcea diverse servicii acestora, inclusiv financiare. Ca Sebastian Ghiță erau mulți și mai mulți și-ar fi dorit să fie ca Sebastian Ghiță. Pe de o parte, era ideea că dacă ești apropiat de cei de la SRI, ești protejat de dosare, dar ști protejat și de concurență, în plan economic, și ești susținut să primești contracte, să primești licitații, dar nici nu cred că cei de la SRI aveau nevoie să recruteze oameni de afaceri pentru că, pur și simplu, oamenii de afaceri se îmbulezeau să fie chemați de șefii de la SRI pe la diverse chermeze ca să aibă de unde alege. Probabil că erau și bani care rămâneau la dispoziția domnului Coldea, dar în mod cert vă vorbesc despre cadouri pe care le cunosc”, a declarat Udrea.

Întrebata dacă oamenii de afaceri au fost închiși sau au fugit după ce duceau gențile de bani la SRI, Elena Udrea a răspuns: „Asta a fost o tactică ce a funcționat foarte bine. Toți cei care știau lucruri despre Coldea, Kovesi, au fost inculpați pentru a fi decredibilizați. Doarele au venit ca o consecință a faptului că eu pot spune lucruri. Exista foarte mulți tâmpiți care iau asta de bună. (...) Și dacă acuzațiile ar fi corecte, tot e de interes ce spune un om care a fost în mijlocul lucrurilor cel puțin zece ani”, a mai spus Elena Udrea.

Fostul premier, Dacian Cioloş, s-a dezlănţuit după ce şi-a lansat propriul partid. Cioloş a lansat un atac dur la adresa celor de la PSD, dar nu i-a iertat nici pe cei de la PNL. Totodată, Cioloş a lansat un îndemn şi la adresa tinerilor.

Fostul premier Dacian Cioloş a afirmat la Realitatea TV că România are nevoie de oameni tineri care trebuie să fie pregătiţi să îşi asume un viitor politic, aceasta fiind şi motivul pentru care a lansat partidul "Mişcarea România Împreună". "După tot ce s-a întâmplat în februarie 2017 cu Ordonanţa 13 şi nu numai ne-am dat seama că România are nevoie de oameni tineri care trebuie să fie pregătiţi să îşi asume un viitor politic Astfel, am pregătit o alternativă politică, un braţ politic, care să iasă din Platforma 100", a afirmat Dacian Cioloş.

Acesta a mai spus că din ce în ce mai mulţi români înţeleg că trebuie să se implice nu doar protestând ci şi să vină cu soluţii. „În loc să-și aplice programul, PSD ne-a atacat mârlănește”, a spus Dacian Cioloş. "E important ca România să nu rămână în afara UE, trebuie să fim prezenţi acolo, să nu rămânen în urmă. Politicienii actuali în loc să vină cu idei şi să pună România acolo unde îi este locul în Uniunea Europenă aleg să fugă după Soros şi după corporaţii", a mai precizat acesta, adăugând că Guvernul săi a lăsat o țară credibilă la nivel european. „Actuala putere nu are credibilitate la nivel european”, a completat el.

Cioloş a afirmat că 2017 a fost un an de regres. "E un an în care mulţi români ai înţeles că nu mai trebuie să aşteptăm ca altcineva să facă lucrurile în ţară şi că plecarea din ţară nu este o soluţie pe termen lung, ci doar una de disperare", a completat el.

Întrebat dacă are vreun regret că nu a intrat în PNL înainte de alegerile parlamentare, Dacian Cioloş a spus că: "Nu regret că mi-am ţinut cuvântul în faţa Parlamentul. M-am ţinut ce mi-am asumat, adică o guvernare independentă. Eu am spus că nu voi intra în niciun partid politic. Am făcut exact acest lucru". „În loc să se reformeze, PNL a abordat o retorică ipocrită”, a completat el.â În ceea ce priveşte faptul că platforma civică „Împreună” îl acuză pe Dacian Cioloș de plagiat, acesta a spus că: "Nu cred că cineva poate să aibă exclusivitate pe un cuvânt din dicţionar. Se protejează o sintagmă". „Nu putem fi acuzați că am furat cuvântul ÎMPREUNĂ”, a declarat Cioloş.