Posts by ORLLaNDDD

La multi ani !

• Prenume: Sebastian

• Vârstă: 14

• Categoria unde doriți să moderați: Tot forumul, as vrea sa primesc inapoi super-moderator

• Motivul pentru care doriți acest privilegiu: Sa ajut.

• O scurtă descriere a d-vs(minim 15 cuvinte): Ma stiu toti.

• Experiență în domeniu: aproape 2 ani

Sa incepem de la inceput:

1. Nu m-am dus pe indg, sillas, daca tu crezi ca am plecat acolo, arata-mi si mie o poza cum as fi avut grad.

2. Am avut niste probleme in familie, probleme destul de mari, nu am vrut sa mentionez la cererea de retragere deoarece este foarte personal, am stat si m-am gandit mai bine, as vrea sa revin ca sa pot sa-mi ocup timpul cu ceva util, sa pot sa-mi adun gandurile , ca sa pot sa uit tot.

Daca ma credeti sau nu, e problema voastra, eu doar v-am spus

#UltimaSansa

Pro

Unul dintre martorii cărora li se dictau denunțuri, Răzvan Alexe, a făcut o serie de declarații în direct, în emisiunea "Sinteza Zilei", de la Antena 3.

"Ce vă pot spune din ce am văzut pe înregistrările lui Vlad Cosma, eu am spus că nu-l cunosc pe Sorin Chirilă și dânșii au insistat că-l cunoaștem și am dat declarații așa cum a vrut dumnealui. Înregistrarea e foarte clară. Le-am spus, domne, eu nu știu nici societatea nu știu cum se numea. Încă nu m-a chemat nimeni să dau vreo declarație pe baza denunțurilor, dar vă dați seama că dacă mă vor chema în fața instanței eu voi spune adevărul.

Nu prea am făcut denunțuri. Acesta a fost o declarație pe care a trebuit să o fac și domnul Negulescu spunea că asta e procedura. Bănuiesc că aveau nevoie de cineva să le confirme spusele lor. Sau aveau nevoie să-l inculpe pe Sorin Chirilă ca să ajungă la Sebastian Ghiță", a spus Răzvan Alexe pentru Antena 3.

Jurnalistul Victor Ciutacu, realizatorul emisiunii Ediţia de seară de la România TV, analizează într-un scurt interviu pentru STIRIPESURSE.RO conferinţa de presă susţinută miercuri seara de Laura Codruţa Kovesi. Ciutacu afirmă că şefa DNA a minţit în cel puţin trei răspunsuri la întrebările reporterilor, însă a reuşit să-şi mobilizeze din nou susţinătorii. Jurnalistul analizează şi posibilele efecte instituţionale ale conferinţei de presă.

Reporter: - Cum vi s-a părut conferinţa de presă de la DNA, unică în mandatul lui Kovesi?

Victor Ciutacu: - Kovesi a punctat foarte tare prin faptul că nimeni nu o credea capabilă să reziste. Până acum, toţi îi reproşam că dă numai interviuri aranjate, la posturi partenere şi prietene, şi că nu e în stare să facă faţă unui interviu pe bune sau unei conferinţe de presă. Se vede că a fost brifată, trainuită şi aşa mai departe. De aia l-a trimis la înaintare pe Onea, ca să aibă timp să se pregătească ea. A punctat foarte tare prin faptul că adulatorii ei admiră faptul că a rezistat, a explicat, a fost puternică şi luptătoare. Şi-a consolidat electoratul, cum s-ar zice. E exact cum făcea Băsescu, când era el viteaz şi smardoi. Noi ne urcam pe pereţi şi ceilalţi aveau impresia că e Dumnezeu. Pe mine m-a înspăimântat faptul că minte fără să clipească, mai ceva decât Băsescu. E uluitor. Eu nu credeam că există un om care să mintă mai senin decât Băsescu.

Reporter: - La ce minciuni vă referiţi, mai exact?

Victor Ciutacu: - Vă dau exemple concrete de minciuni. Două au fost în dialogurile cu Berta (Berta Popescu, reporterul RTV - n.r.). Primul dintre ele a fost momentul în care a spus că Inspecţia Judiciară a consfinţit, printr-un raport de expertiză, că înregistrările cu ea au fost trucate, contrafăcute prin metoda juxtapunerii. Există document al Inspecţiei Judiciare, pe care o să-l arăt şi eu diseară, din care a citit şi Badea aseară, care spune exact invers: înregistrările nu au fost modificate prin metoda juxtapunerii. Oamenii ăia spun că înregistrarea nu a fost trucată, iar ea spune fără să clipească: există un document al Inspecţiei Judiciare care spune că înregistrarea a fost trucată. E şocant. Nu poţi să faci din alt negru şi din negru alb decât dacă eşti Băsescu sau, mai nou, Kovesi. Al doilea moment a fost tot în dialogul cu Berta, când a negat existenţa mail-ului trimis către subordonaţi, în care i-a făcut laşi, trădători, după publicarea înregistrărilor. Ăla există în formă printată în toate redacţiile din România. Mai mult decât atât, este menţionat în acelaşi raport al Inspecţiei Judiciare, în care spune că Kovesi a folosit un ton jignitor la adresa colegilor ei. Iar ea spune că mail-ul nu există. Al treilea moment de minciună şocantă a fost când a spus că ea nu s-a întâlnit niciodată cu Tudorel Toader, cu excepţia întâlnirilor instituţionale de la CSM. Toţi am dat live când i-a chemat Tudorel Toader la el pe Kovesi şi pe Lazăr. Ălea două cu documentele mai înţeleg, avea un motiv, dar asta de ce să o spui, când a dat toată lumea la televizor?

Reporter: - Care sunt punctele pozitive ale conferinţei?

Victor Ciutacu: - Aspecte pozitive au fost doar în contextul publicului ei. Ăia care o detestă sau sunt convinşi că nu are ce căuta în fruntea DNA nu au fost convinşi. Dar ăştia ai ei s-au consolidat.

Reporter: - Cum credeţi că va influenţa conferinţa de aseară evoluţia instituţională a situaţiei, în contextul unei posibile cereri de revocare?

Victor Ciutacu: - Ea a făcut-o ca să puncteze înainte să vină Tudorel Toader, să fie opinia publică umflată în favoarea ei şi împotriva unei eventuale decizii de revocare. Eu nu cred că se schimbă foarte multe, pentru că nu cred că domnul Tudorel Toader are curaj să facă un gest. Până nu văd o hârtie semnată de Tudorel Toader, eu nu-l mai cred.

Reporter: - Decizia finală e la Tudorel Toader, nu la Liviu Dragnea?

Victor Ciutacu: - Părerea mea e că la Liviu Dragnea, dar nici Dragnea nu e un monument de curaj. L-aţi văzut luând decizii strategice în afara propriului partid? Eu nu am văzut niciunul care să fi încercat să facă pace cu Sistemul şi care să nu fi luat ţeapă. Toţi cei care au făcut blat au ajuns la puşcărie sau sunt în drum spre.

Reporter: - Dacă totuşi va exista propunera de revocare, cum credeţi că va evolua situaţia.

Victor Ciutacu: - E clar că Laura Codruţa Kovesi se conturează ca un candidat redutabil împotriva lui Iohannis sau în locul lui Iohannis. Deci o eventuală execuţie a Codruţei Kovesi i-ar putea folosi în sensul că el e încă prins cu dosarul ăla cu casa. Pe de altă parte, s-ar putea ca o mare parte din electoratul lui să se mute la ea dacă o dă afară. Ăia de pe Facebook oricum îl acuză de blat cu Dragnea pentru că a numit-o pe Dăncilă. Ăia şi-ar putea găsi comandatul. Din 2004, de la Băsescu, s-au tot câştigat alegeri pe lupta împotriva corupţiei. Până şi Iohannis le-a câştigat la fel. Presupunând că Iohannis semnează hârtia, ce ştie să facă Kovesi? Se duce procuror la DIICOT Sibiu? Rezultatele ei de procuror, înainte să fie şefă, sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire. Care e marele dosar instrumentat de procurorul Kovesi de la DIICOT Sibiu? Ăla al lui Clămparu, pe care l-a scăpat şi a fugit din ţară.

Reporter: - Deci dincolo de interesul nobil al luptei anticorupţie, e şi un interes pentru Klaus Iohannis să o ţină ocupată pe Kovesi la DNA până în 2019?

Victor Ciutacu: - Sau să o termine. Există şi varianta asta, să-i dea drumul din braţe şi pe urmă să dea drumul la câini pe ea. Neamţul e un tip pragmatic. Nu face el multe şi spectaculoase gesturi, dar interesul şi-l ştie. Nu a fost degeaba şef toată viaţa.

Reporter: - Credeţi că Sebastian Ghiţă va veni cu vreo dovadă a vizitei făcute de Laura Codruţa Kovesi acasă la el?

Victor Ciutacu: - Nu am nici cea mai vagă idee. Mai bine de un an de zile, de la plecarea lui din ţară, eu nu am vorbit niciodată cu Sebi. Nici măcar pe WhatsApp sau prin sms. Până duminica trecută, când m-am trezit că m-a sunat să mă anunţe că e disponibil să intre la televizor. Eu i-am zis că dacă are poze, filme cu Kovesi de acasă, din vie, şi nu le dă, e fraier. Dacă încă mai speră la o înţelegere cu sistemul, o să-şi ia ţeapă.

Conferinta de presa a sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, a tinut miercuri seara pe posturile de stiri peste 1,8 milioane de romani, potrivit datelor de audienta consultate de HotNews.ro. Comparativ, audienta a depasit-o cu putin pe cea atrasa de B1, in noiembrie 2014, cu a doua dezbatere Iohannis-Ponta de la prezidentiale si s-a ridicat la circa jumatate din cea atrasa de toate posturile de stiri cu prima dezbatere a prezidentiabililor din acea campanie electorala.

In intervalul de aproape doua ore ale conferintei de presa (19.35-21.20), Antena 3 a avut cea ma mare audienta medie la nivel national: 741.000 de romani (4,1 rtg%) s-au uitat in medie la acest post. Pe locul doi, Romania TV, a fost urmarita in medie de 491 de persoane la nivel national (2,7 rtg%). Tot la nivel national, Realitatea TV a fost urmarita in medie de 246.000 de persoane, B1 TV - de 205.000, iar Digi 24 - de 185.000.

• In medie, la nivel national cele cinci posturi de stiri au fost urmarite, in total, de 1,86 milioane de telespectatori.

La nivel urban, Antena 3 e tot pe primul loc, cu o medie de 484.000 de telespectatori, urmata de Romania TV cu 278.000. Realitatea TV si Digi 24 au avut fost practic la egalitate pe publicul urban, cu 158.000, respectiv 157.000 de telespectatori. La B1 TV s-au uitat, in medie, 114.000 de oameni din mediul urban, in intervalul conferintei de presa.

Comparativ, in ultima campanie prezidentiala, dezbaterea Iohannis-Ponta gazduita in noiembrie 2014 de B1 TV a atras pe acest post 1,77 milioane de romani, la nivel national, conform datelor prezentate la acea data de Paginademedia.ro. Dezbaterea de atunci a mai fost preluata doar de Digi 24, care la randul sau a fost urmarit, atunci, de 484.000 de telespectatori la nivel national.

Audienta posturilor in de stiri la prima dezbatere prezidentiala din noiembrie 2014, gazduita de Realitatea TV si preluata de toate celelalte posturi de stiri, a atras la nivel national, pe toate aceste posturi, 3,5 milioane de telespectatori la nivel national. Conferinta de miercuri a Laurei Kodruta Covesi a livrat televiziunilor de stiri peste jumatate din audienta acelei dezbateri prezidentiale.

Statele Unite au cerut adăugarea Pakistanului pe lista ţărilor care nu respectă reglementările împotriva finanţării terorismului, a declarat marţi agenţiei Reuters un oficial pakistanez de rang înalt.

Săptămâna viitoare, va avea loc la Paris o reuniune a Financial Action Task Force (FATF, Grupul Operativ pentru Acţiune Financiară), organism care stabileşte standardele internaţionale privind finanţările ilicite. Potrivit ministrului de finanţe de facto al Pakistanului, Miftah Ismail, în urmă cu câteva săptămâni SUA şi Regatul Unit au introdus o moţiune pentru includerea ţării sale pe lista neagră a FATF, ceea ce ar putea afecta economia pakistaneză.

Statele Unite ameninţă că îşi vor înăspri atitudinea faţă de Pakistan, din cauza unor presupuse legături cu militanţii islamişti, dezminţite de guvernul de la Islamabad. Luna trecută, administraţia condusă de preşedintele Donald Trump a suspendat ajutoare pentru Pakistan în valoare de aproximativ două miliarde de dolari.

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat de la Washington, Heather Nauert, a declarat că "SUA şi-au exprimat substanţial preocuparea veche privind deficienţele continue ale implementării de către Pakistan a regimului financiar împotriva spălării de bani şi a terorismului". "Asta include şi nerespectarea de către Pakistan a angajamentelor în conformitate cu Rezoluţia 1267 a Consiliului de Securitate" al ONU, a precizat ea, potrivit Agerpres.

Rezoluţia respectivă cere tuturor statelor să blocheze activele anumitor persoane şi organizaţii. Printre acestea se numără şi Hafiz Saeed, un islamist din Pakistan acuzat de India că a planificat atentatele din 2008, din Mumbai, soldate cu 166 de morţi. Potrivit lui Miftah Ismail, moţiunea americană de la FATF se referă la Saeed, ceea ce ar dovedi că SUA au acţionat la cererea Indiei. Ambasada americană la Islamabad a dezminţit categoric ideea.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) şi Asociația ACCEPT implementează împreună, în perioada ianuarie 2018 – iunie 2019, un proiect cu finanţare europeană cu următoarele obiective:

• instruiri in domeniul justiţiei, sănătăţii, educaţiei şi asistenţei sociale pentru combaterea discriminării împotriva minorităților sexuale;

• contracararea utilizării abuzive a libertăţii religioase pentru a genera intoleranţă la adresa minorităţilor şi pentru a limita alte drepturi ale omului, inclusiv drepturile persoanelor LGBTI;

• Recunoaşterea juridică a identităţii de gen şi a asigurării suportului medical în tranziţie pentru persoanele transgender.

România a ratificat în 2016 Convenția de la Istanbul potrivit căreia genul nu este un dat biologic, ci un rol asumat, iar statul român se obligă la art. 12 și 14 din Convenție să ia "măsurile necesare - pentru a promova schimbările în modelele sociale şi culturale de comportament al femeilor şi bărbaţilor, în vederea eradicării prejudecăţilor, obiceiurilor, tradiţiilor şi a altor practici, care sunt bazate pe... roluri stereotipe pentru femei şi bărbaţi precum și - pentru a include material didactic pe probleme cum ar fi egalitatea între femei şi bărbaţi, rolurile de gen ne-stereotipe" (adică nu cele determinate de sex ca dat biologic, ci de rolul asumat).

Este important de stiut că Ungaria a sistat ratificarea acestor dispoziții, iar in Bulgaria, Croația, Letonia si Lituania se poartă dezbateri foarte aprinse asupra acestui subiect care are implicații majore in educația copiilor, precum si in ceea ce va mai fi permis sau nu din obiceiurile, tradițiile si cultura noastră.

In România nu există nicio dezbatere asupra subiectului determinat de ideologia de gen devenită – prin această Conventie - norma juridică. Tara noastră a ratificat fara nicio rezerva aceste dispoziții – deși Legea 217/2013 are prevederi complete cu privire la combaterea violentei in familie - si are un indice 10 din 10 (adica maximum) in ceea ce priveste libertatile personale legate de same-sex relationships, in indexul realizat de Cato Institute, printre alte organizatii (The Human Freedom Index, editia pe 2017). Însă armonizarea legilor naționale cu aceste dispoziții mai sus enuntate presupune tocmai „instruiri” în domeniile vieții sociale.

Tocmai de aceea, țările din jurul nostru sunt atât de precaute. Patriarhul Bulgariei a luat atitudine, arătând clar că “sub pretextul protejării femeilor si copiilor” (Conventia de la Istanbul are drept titlu combaterea violentei), aceste dispoziții despart noțiunea de gen de sexul biologic, ideologia de gen fiind “străină de limbajul si mentalitatea tării”. La noi insă, tocmai faptul ca a devenit obligatorie prin normativizarea ei – adică aducerea ei in norma juridica – începe sa ne transforme viețile: nu mai avem voie sa spunem ce gândim despre ce credem noi că este genul, nu mai avem voie sa păstrăm cultura si mentalitatea tării, nu mai avem voie să ne împotrivim in absolut niciun fel acestei ideologii pentru că deja sunt instruite si autoritățile publice in sensul sancțiunilor care urmează a ne fi aplicate. Avem cunoștință de toate acestea? Înțelegem implicațiile lor asupra vieților noastre?

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat joi un curs de referinţă de 4,6598 lei/euro, în creştere cu 0,02% faţă de nivelul atins miercuri, în linie cu tendinţa regională.

Miercuri, euro a crescut la 4,6588 lei, după ce marţi a crescut la 4,6572 lei.

Joi, leul s-a depreciat în raport cu euro, în linie cu tendinţa regională. Alte monede din regiune, precum zlotul polonez, coroana cehă şi kuna croată, s-au depreciat pe piaţa interbancară în raport cu euro.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a depreciat de la 3,7711 lei la 3,7337 lei.

Cursul francului elveţian a scăzut de la 4,0395 lei la 4,0332 lei, anunță News.ro.

Cursul de schimb afişat de Banca Naţională a României (BNR) în data de 15 februarie 2018.

Dolarul australian AUD 2,9662

Leva bulgărească BGN 2,3826

Dolarul canadian CAD 2,9908

Francul elveţian CHF 4,0332

Coroana cehă CZK 0,1837

Coroana daneză DKK 0,6256

Lira egipteană EGP 0,2118

Euro EUR 4,6598

Lira sterlină GBP 5,2505

100 Forinţi maghiari HUF 1,4956

100 Yeni japonezi JPY 3,5044

Leul moldovenesc MDL 0,2252

Coroana norvegiană NOK 0,4790

Zlotul polonez PLN 1,1214

Rubla rusească RUB 0,0658

Coroana suedeză SEK 0,4704

Lira turcească TRY 0,9880

Dolarul american USD 3,7337

Randul sud-african ZAR 0,3205

Realul brazilian BRL 1,1605

Renminbi-ul chinezesc CNY 0,5882

Rupia indiană INR 0,0584

100 Woni sud-coreeni KRW 0,3500

Peso-ul mexican MXN 0,2024

Dolarul neo-zeelandez NZD 2,7610

Dinarul sârbesc RSD 0,0394

Hryvna ucraineană UAH 0,1393

Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,0165

Kuna croată HRK 0,6264

Bahtul thailandez THB 0,1193

Gramul de aur XAU 162,5331

DST XDR 5,4436

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză a consultantului politic Cozmin Gușă pe tema conferinței de presă susținute de șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, și a semnificațiilor pe care le ascunde.

realitatea.net:

Discursul de miercuri al procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, reprezintă un îndemn la ”luptă” adresat celor care până acum au fost ”precauți” și, totodată, un semnal că SUA au revenit într-o formulă clară în jocul intern din România. Asupra Puterii PSD-ALDE va avea un efect de radicalizare, a explicat consultantul politic Cozmin Gușă, la Realitatea TV.

”Kovesi a făcut un lucru normal, cu o oarecare întârziere a apariției publice. Normalul și evoluțiile cu precizie pot însemna mult în realitatea cotidiană în care se minte enorm. Într-un fel sau altul, a emis un strigăt de genul 'La luptă, băieți!'. Asta înseamnă că cei care se simt vizați de acest îndemn nu mai pot să nu se sesizeze. Toți timizii sau prudenții sau cei care-și văd doar de interesul propriu sunt datori să iasă”, explică Gușă.

Am mai înțeles că ”USA is back in business” - SUA au revenit într-o formulă clară într-un joc intern, subliniază consultantul politic, arătând că ”DNA a putut avea această activitate de la stânga la dreapta, de la apropiați ai președinților până la prim-miniștri în funcție tocmai pentru că partenerul strategic a sprijinit, formal sau informal, activitatea Direcției și a sprijinit-o, formal sau informal, pe Laura Codruța Kovesi”.

Digi24:

Preşedintele PSD Vrancea, Marian Oprişan, a afirmat miercuri, la finalul Comitetului Executiv Naţional (CExN) al PSD, că la Congresul extraordinar din martie social-democraţii vor să lanseze un apel către toată România prin care să anunţe „un proiect de ţară pe 25 de ani”. El a mai afirmat că Liviu Dragnea nu are nevoie de o reconfirmare în funcţia de preşedinte, deoarece asta se face doar la finalul mandatului.

“La acest Congres vrem să lansăm un apel către toate forţele politice din România, către toate organizaţiile non-guvernamentale, către toate structurile şi din opoziţie, şi de la putere, către cetăţenii României, pentru că este necesar să prezentăm un proiect de ţară pe termen lung. Pe termen lung înseamnă 25 de ani. Adică, vom prezenta ţării un proiect în care, pe fiecare domeniu de activitate vom stabili care sunt priorităţile naţionale. După ce vom stabili pe fiecare domeniu de activitate priorităţile naţionale şi de ce au nevoie românii în următorii 25 de ani, vrem să supunem dezbaterii publice această ofertă, în aşa fel încât, ulterior, să o transformăm în lege. Motiv pentru care toate guvernele ţării, timp de 25 de ani, să respecte interesele stabilite de români”, a afirmat Marian Oprişan.

Ziarul Financiar:

Statistica a anunţat ieri o creştere a produsului intern brut de 7% în 2017, cel mai bun ritm din 2008 încoace. Economiei i-au trebuit 10 ani să revină la un ritm de creştere care să ofere speranţa recuperării, într-un orizont de timp vizibil, a decalajelor faţă de Europa Occidentală.

Din păcate, foarte multe reacţii sunt de nemulţumire la adresa acestei evoluţii, şi pe bună dreptate. Oamenii nu văd în jurul lor prosperitatea care ar trebui să fie indicată de aceste evoluţii excepţionale ale parametrilor macroeconomici. Nu este puţin pentru o economie să crească cu 7% şi este foarte probabil ca România să fi ajuns anul trecut la un nivel al PIB-ului în euro mai mare decât al Cehiei sau al Portugaliei.

De unde vine însă această nemulţumire? O privire asupra utilizării veniturilor suplimentare la buget create de această creştere economică este edificatoare. Astfel, creşterea PIB nominal de la 760 de miliarde de lei la 850 de miliarde de lei a adus o majorare a veniturilor bugetare de la 224 miliarde de lei la 252 miliarde de lei, deci cu 28 miliarde de lei.

Aceasta înseamnă 6 mld. euro. Este foarte bine, nu, să ai un plus de 6 mld. euro la buget! Dar ce s-a făcut cu aceşti bani suplimentari? Din cele 6 miliarde de euro venituri suplimentare, 2,5 miliarde de euro au mers la creşterea salariilor bugetarilor, 2,5 miliarde de euro la creşterea pensiilor şi restul de un miliard de euro în alte direcţii.

Cheltuielile de capital (investiţiile) au fost de 19 mld. lei în 2017, faţă de cele 28 miliarde de lei estimate în buget.

Cum să explici cuiva raţional faptul că într-un an cu creştere economică excepţională construcţiile să scadă cu 5%, aşa cum s-a raportat tot ieri?

Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, spune că, în cele din urmă, în PIB construcţiile vor avea o evoluţie pozitivă, bazată pe comportamentul persoanelor fizice, care este cuprins în PIB, dar nu şi în măsurarea evoluţiei anuale a sectorului construcţiilor de către INS, bazată pe cifra de afaceri a companiilor de profil.

Dar asta este o salvare? Când ai la dispoziţie 6 miliarde de euro în plus la buget, an la an, să te bazezi pentru investiţii pe construcţia şi modernizarea de case din mediul rural?

În ritmul acesta, oricât ar creşte produsul intern brut în România, nu va folosi la nimic.

Hotnews:

(...) In timp ce Romania discuta despre potential, Ungaria actioneaza, vizand si gazele din Marea Neagra. Primul pas a fost facut in vara anului trecut, cand a luat decizia ca BRUA (conducta Bulgaria- Romania-Ungaria-Austria) sa se opreasca pe teritoriul sau. Practic, a decis sa nu extinda conducta pana in Austria, asa cum era proiectul initial, ci sa se opreasca in Ungaria, gazele urmand sa fie redirectionate pe alte rute, catre Slovacia, Ucraina, Serbia si Croatia. Pentru Romania a fost o lovitura, deoarece conducta pana in Austria ar fi insemnat si diversificarea surselor de gaze, nu doar exportul gazelor din Marea Neagra, in conditiile in care la Viena este dezvoltat deja un hub de gaze. Un aspect important de mentionat este ca Transgaz a semnat contractul prin care a primit finantarea de 179,4 de milioane de euro de la UE pentru sectiunea romaneasca a BRUA la Budapesta, nu la Bucuresti. Ceremonia de semnare a avut loc pe 9 septembrie 2016, la Budapesta.

De retinut insa ca Ungaria s-a angajat totusi in septembrie 2017 sa continue proiectul BRUA spre Austria. Astfel, intr-o reuniune de la Bucuresti a tarilor din regiune plus Comisia Europeana, reprezentantul guvernului maghiar s-a angajat sa continue conducta BRUA pana in Austria la capacitatea maxima (4,4 miliarde metri cubi). Altfel spus, Guvernul maghiar a contrazis in septembrie 2017, intr-un document oficial, o decizie a operatorului maghiar din vara. Ramane de vazut daca presiunile Romaniei, Austriei si Comisiei Europene asupra Ungariei pentru continuarea proiectului BRUA pana in Austria vor da rezultate, sau Ungaria va continua sa sfideze Bruxelles-ul si vecinii.

Acum, Ungaria anunta cu pompa ca isi face planuri cu gazele din Marea Neagra. "Partea romana s-a angajat sa construiasca, pana in 2020, compresoarele cu ajutorul carora se vor putea livra catre Ungaria, 1,75 miliarde de metri cub de gaz anual, respectiv, ca pana in 2022 sa extinda capacitatea, astfel incat partea maghiara sa poata achizitiona 4,4 miliarde de metri cub de gaz pe an din cel extras de ExxonMobil si OMV", a declarat saptamana trecuta ministrul ungar de externe. Imediat, ministerul roman de Externe l-a contrazis pe ministrul maghiar de Externe. "Conform reglementarilor europene nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicatie exclusiva pentru o anume destinatie sau o anume tara", arata Ministerul roman de Externe intr-un comunicat de presa.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor continua joi audierea unor martori în dosarul în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajarea a două membre de partid la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman.

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de DNA pe 15 iulie 2016, fiind acuzat de săvârşirea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, anunță Agerpres.

În acelaşi dosar a fost trimisă în judecată şi fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, la data comiterii faptei coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef serviciu Secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. De asemenea, au fost trimişi în judecată mai mulţi angajaţi de la DGASPC Teleorman.

Conform DNA, Dragnea a intervenit pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deşi ştia că acestea lucrau de fapt în cadrul organizaţiei PSD Teleorman. Este vorba de Adriana Botorogeanu, încadrată din anul 2005 la DGASPC Teleorman în funcţia de inspector de specialitate în cadrul Serviciului administrativ, şi Anisa Niculina Stoica, încadrată, din anul 2006, în funcţia de referent.

Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul Organizaţiei Judeţene PSD Teleorman.

Au apărut reacţii care mai de care mai acide, după conferinţa susţinută de şefa DNA, în contextul acuzaţiilor care planează asupra instituţiei, după dezvăluirile făcute de fostul deputat Vlad Cosma. Senatorul Șerban Nicolae se plasează în tabăra care au criticat dur discursul Laurei Codruţa Kovesi şi susţine că şefa DNA subminează credibilitatea instituției pe care o conduce, conferința fiind o dovadă în acest sens.

„Cred că în materie de comunicare, nimeni nu subminează credibilitatea Direcției Naționale Anticorupție mai tare ca șefa acestei instituții. Acest mecanism de comunicare, în care se amestecă minciunile flagrante cu `nu comentez` atunci când lucrurile devin evidente, nu are să treacă de populație ca `asta este lupta anticorupție`. De exemplu, un singur caz am să relatez. A spus că încă de anul trecut `am avut o problemă cu procurorul Negulescu de la Ploiești și am luat măsuri`. O palmă mai publică dată tuturor românilor nu poți să dai. Spui că ai luat măsuri... Toată lumea știe că pe Iorga Moraru a executat-o imediat, fără niciun fel de investigație la nivelul DNA și la Negulescu nu a făcut nicio sesizare către Inspecția Judiciară. Asta e minciună că a făcut DNA-ul... Nici acum nu admite că a făcut o greșeală. Părerea mea e că subminează cât se poate de eficient din păcate și cât se poate de insistent tot ceea ce s-a construit la nivelul Direcției Naționale Anticorupție", a declarat Șerban Nicolae la Antena 3.

Directorul general al Poştei Române, Elena Petraşcu, a demisionat joi din funcţie, fiind numită secretar general la Ministerul Transporturilor, au declarat, pentru News.ro, reprezentanţi ai companiei.

Mandatul Elenei Petraşcu la conducerea Poştei Române urma să expire în luna aprilie.

Ea a fost numită în octombrie 2017 la conducerea Poştei Române de Lucian Şova, actualul ministru al Transporturilor, care, la vremea respectivă, era ministrul Comunicaţiilor.

Poşta Română se află în subordinea Ministerului Comunicaţiilor.

Guvernul României a adoptat recent Hotărârea privind participarea statului român la majorarea capitalului social al Poştei Române, care anunţă astfel că procedura de capitalizare cu 170 milioane lei a companiei s-a declanşat.

Boxele WONDERBOOM Freestyle promit sunet de calitate, sunt rezistente la apă şi au un grad ridicat de portabilitate.

Colecţia Freestyle include cinci modele tematice pentru designul exterior:

• Concrete: Look neutru inspirat din texturile urbane, pete de vopsea şi umbre

• Avocado: Se potriveşte unui stil discret şi subtil şi poate fi asortat cu uşurinţă

• Patches: Design plin de personalitat, care alternează textura denim cu diverse forme şi culori

• Raspberry: Se impune printr-un stil îndrăzneţ şi fresh

• Unicorn: Modelul Unicorn reprezintă o îmbinare plăcută de culori pastel

“Noua colecţie încurajează exprimarea liberă a propriului stil”, menţionează Charlotte Johs, Manager General Ultimate Ears. “Din moment ce îţi creezi propriul playlist şi stil personal, de ce să nu ai şi o boxă care să reflecte acest stil? Colecţia WONDERBOOM Freestyle îţi oferă un sunet puternic şi libertatea de exprimare cu ajutorul unei boxe mici, rezistentă şi modernă”.

Boxele WONDERBOOM au unghi 360 de grade pentru propagarea sunetului şi bass puternic. Carcasa certificată conform standardului IPX7 permite scufundarea în apă până la o adâncime de 1m, timp de 30min, prezintă rezistenţă sporită la şocuri şi căzături de la o înalţime de 1,5m, poate pluti pe apă şi este prevăzută cu o buclă de agăţare care permite ataşarea de orice bagaj sau rucsac.

Acumulatorul permite până la 10 ore timp de utilizare, iar aria de acoperire a conexiunii Bluetooth lasă până la 30m libertate de mişcare.

Butonul Ultimate Ears din partea superioară a boxei poate fi utilizat pentru a da play, a pune pauză, a trece la următoarea melodie sau a conecta o a doua boxă WONDERBOOM pentru amplificarea sunetului.

Boxele Ultimate Ears - WONDERBOOM Freestyle  vor fi disponibile la preţul recomandat de 99.99 Euro.

Samsung Galaxy S9 şi S9 Plus ar putea fi primele telefoane Galaxy care primesc emoji-uri 3D şi difuzoare stereo.

Potrivit dezvăluirilor apărute în publicaţia sud-coreeană ETNews, noile emoji 3D dezvoltate de Samsung sunt asemănătoare celor oferite de Apple, în sensul că reprezintă personaje 3D care imită mişcările faciale ale utilizatorului.

Implementată cu ajutorul chipsetului Samsung Exynos şi un senzor optic avansat, noua tehnologie pentru urmărirea mimicii faciale promite şi un nivel superior de securitate, atunci când optăm pentru deblocarea telefonului cu ajutorul funcţiei de recunoaştere facială.

Cele două difuzoare vor fi plasate la capetele ecranului, facilitând vizionarea cu sunet stereo a clipurilor redate cu telefonul ţinut în poziţie orizontală. Nu este clar dacă difuzoarele sunt orientate în faţă, sau sunt plasate pe rama laterală, însă calitatea audiţiei va fi optimizată apelând la tehnologii Dolby Surround. Mai mult, Samsung ar fi apelat la experienţa specialiştilor AKG Acoustics pentru a optimiza difuzoarele lui Galaxy S9, calitatea sunetului urmând să fie unul din punctele sale forte.

Galaxy S9 şi S9 Plus vor fi lansate oficial în data de 25 februarie, în cadrul unui eveniment organizat de Samsung chiar în deschiderea expoziţiei Mobile World Congress 2018.

Panasonic a lansat o nouă cameră foto digitală mirrorless, cu obiective interschimbabile.

Cu dimensiuni compacte, Panasonic Lumix GX9 încorporează o serie de dotări ce ar putea fi de ajutor fotografilor amatori care aspiră la profesionalism în fotografie.

Descris drept companionul perfect pentru fotografii care doresc să realizeze fotografii de stradă autentice, Lumix GX9 foloseşte un senzor Digital Live MOS de 20,3MP care nu este prevăzut cu filtru low-pass, permiţând captarea unor detalii mai fine şi un interval dinamic extins. Tehnologia Colour Control determină culoarea, saturaţia şi luminozitatea, pentru a capta cele mai corecte nuanţe, în întreg cadrul. Procesorul de imagine Venus Engine asigură realizarea de imagini de înaltă precizie, dar cu aspect natural. Atunci când se fotografiază în condiţii de lumină puţină, procedura de reducere a zgomotului din imagine este aplicată în mod repetat, pentru a identifica şi diminua zgomotul, dar păstrând detaliile.

Modelul include sistem de autofocalizare cu detecţia contrastului pe senzor, care utilizează tehnologia Depth From Defocus  (DFD), aplicabilă doar la folosirea obiectivelor Panasonic. Sistemul analizează gradul de defocalizare pe două cadre luate subiectului cu mişcarea fină a planului de focalizare,  ţinând cont de tipul de obiectiv montat pe cameră. Camera poate analiza până la 240 cadre/sec şi poate realiza autofocalizarea corectă în circa 0,07 sec (conform CIPA), fotografie în rafală (AF Single) la 9 cadre/sec şi cu autofocalizare continuă la o rafală de 6 cadre/sec, pentru subiectele aflate în mişcare rapidă.

De asemenea, este prezent modul Starlight AF, care permite autofocalizarea când se fotografiază stele, noaptea, prin analiza contrastului la nivelul unor zone mai mici de autofocalizare.

Pentru a realiza o încadrare cât mai corectă, vizorul electronic al modelului Lumix GX9 (Live View Finder) poate fi rabatat în sus cu până la 80 de grade; oferind o vedere perfectă a subiectelor situate sub planul ochilor fotografului. Vizorul dispune de un senzor de proximitate care angajează autofocalizarea de îndată ce aparatul a fost dus la ochi, înainte ca fotograful să apese pe jumătate declanşatorul.

Pentru a economisi energia din acumulatori, Lumix GX9 dispune de un nou mod Power Saving ce intră în funcţiune după ce ochiul fotografului s-a îndepărtat de vizor (interval selectabil de utilizator). Selectând timpul de aşteptare la o secundă, cu o singură încărcare se pot efectua circa 900 de declanşări (conform CIPA).

Panasonic Lumix GX9 încorporează atât stabilizarea senzorului pe 5 axe de mişcare, cât şi pe cea optică, din obiectiv (pe două axe de mişcare). Prin combinarea celor două tehnologii (Dual I.S) s-au câştigat până la 4 trepte de expunere.

Stabilizarea imaginii este activă şi când se filmează secvenţe video, inclusiv la rezoluţie 4K. Panasonic oferă numeroase obiective compatibile cu tehnologia Dual I.S. (unele obiective ar putea avea nevoie de un upgrade de firmware). Obiectivele nestabilizate optic pot fi folosite împreună cu stabilizarea din corpul camerei.

Pentru a reduce şi mai mult tremurăturile camerei la declanşare, obturatorul este acţionat de un electromagnet în loc de un arc, ceea ce reduce cu aproximativ 90% impulsul produs de prima perdea, comparativ cu modelul GX8. De asemenea, zgomotul produs de obturator este mult diminuat. A fost implementat modul Silent, în care obturatorul mecanic este inactivat şi se trece la modul electronic, sunt dezactivate sunetele emise de cameră (autofocalizare şi alte operaţii), iar lampa de asistenţă AF şi bliţ sunt oprite, pentru a putea fotografia şi în cele mai delicate împrejurări.

A fost adăugată posibilitatea de a realiza compoziţii de fotografii secvenţiale (stromotion) prin combinarea unui set de imagini cu fundal fix şi subiect în diferite etape de mişcare. Se obţin astfel imagini spectaculoase, direct în cameră, fără a mai fi nevoie de prelucrări ulterioare anevoioase.

Tenologia Post Focus permite selectarea imaginii cu cea mai convenabilă focalizare, chiar şi după ce fotografiile au fost înregistrate. Această tehnologie este utilizata îndeosebi când se fotografiază macro, iar precizia planului de focalizare este esenţială.

Prin tehnologia Focus Stacking se combină mai multe cadre pentru a realiza nivelul de defocalizare în zona dorită, sau, din contră, pentru a obţine imagini clare pe întregul câmp de profunzime (panfocus). Tehnologia panfocus este foarte apreciată de pasionaţii de fotografie macro.

Lumix GX9 poate filma la rezoluţie 4 K (3840 x 2160 pixeli) cu 30 fps, în format MP4. Totodată, pot fi luate fotografii 4K Photo la o frecvenţă a cadrelor de 30 fps şi salvate ca imagini cu echivalent 8 MPx. În modul 4K, Lumix GX9 dispune de modul Light Composition. Camera combină mai multe cadre şi salvează cei mai luminoşi pixeli. Astfel, se pot realiza imagini dramatice, de exemplu când se fotografiază focuri de artificii sau noaptea.

De asemenea, camera înglobează tehnologia 4K Cropping prin care se poate realiza panning stabil prin decuparea zonelor de sus şi de jos a cadrelor. Astfel, videograful realizează secvenţe line, fără a avea nevoie de slider. Suplimentar, videograful alege cadrul final dintr-o secvenţă de zooming, cu plasarea subiectului unde se doreşte. În timpul filmării cu zoom, camera decupează imaginea automat în aşa fel încât să se realizeze încadrarea dorită. Cursa de zoom este lină, deoarece se realizează digital şi nu prin modificarea zoomului.

Panasonic Lumix GX9 se poate conecta wireless prin Wi-Fi şi Bluetooth, facilitând transferul rapid al imaginilor şi clipurilor obţinute.

După lansarea lui iPhone X ne aşteptam cu siguranţă să vedem clone cu ecran decupat în partea de sus în special de la producători chinezi mai mici, însă impactul noului design se pare că a produs efecte chiar şi în cadrul companiilor mai mari precum Huawei şi ASUS. Desigur, companiile mai mici nu dezamăgesc, Dogee anunţând un nou smartphone cu „breton”, cu un design inspirat şi de cel al încă neanunţatului Samsung Galaxy S9. Rezultatul este Dogeee V, o struţo-cămilă care seamănă cu un iPhone din faţă şi cu un Samsung din spate, echipat cu ceva ce originalele nu oferă: senzor de amprentă în display.

Doogee V a mai fost în atenţia presei după un leak pe contul de Twitter al lui Evan Blass, care spunea că telefonul va beneficia de un ecran cu 6,2” şi senzor de amprentă în display. Dispozitivul urmează să fie dezvăluit complet pe 27 februarie, compania confirmând momentan doar faptul că acesta există. Detaliile despre hardware-ul intern şi preţul la care acesta va fi disponibil vor veni cel mai probabil atunci.

Imaginile sugerează că „bretonul” din display este pus intenţionat, însă fără să adauge valoare utilizatorului. Aici nu poate fi observată o a doua cameră foto, sau un sistem de autentificare prin recunoaştere facială, motiv pentru care probabil a fost integrat senzorul de amprentă în partea de jos a display-ului. Nu este clar ce model de senzor de amprentă este folosit, însă având în vedere că Synaptics este singura companie care oferă o astfel de soluţie, sunt slabe şanse să fie vorba despre un alt model.]

Ne putem aştepta ca pe parcursul anului 2018 să vedem mai multe telefoane cu „breton”, fie că acesta este justificat prin includerea unor componente care să adauge valoare experienţei de utilizare, fie că producătorii încearcă să ţină pasul cu trendul pornit de Apple la începutul lunii noiembrie.

Chiar dacă preţul de tranzacţionare al monedelor virtuale a avut fluctuaţii importante în ultima lună, scăderile au fost doar temporare iar interesul publicului faţă de acestea este departe de a fi scăzut. Acelaşi lucru poate fi spus şi despre creatorii de malware, care au transformat generarea şi apoi vânzarea de cripto-monede într-o activitate foarte profitabilă.

Telefonul mobil este cald la atingere, iar bateria scade văzând cu ochii. Tot mai mulţi dezvoltatori de aplicaţii pentru mobil experimentează cu metode alternative de finanţare care promit sume consistente de bani într-un timp relativ scurt, generate însă pe „cheltuiala” utilizatorilor care rămân cu telefoanele descărcate sau defectate prematur. Una dintre metode este strecurarea de cod maliţios în aplicaţii din magazinul Google Play, suficient de discret încât abuzul să nu fie imediat detectate de filtrele implementate pentru protejarea utilizatorilor.

Printr-o simplă redirecţionare a conexiunii, aplicaţiile compromise trimit utilizatorii către un website care rulează plugin-ul pentru generarea monedei Monero. Fără alte subterfugii, site-ul respectiv informează vizitatorii că le foloseşte dispozitivele pentru generarea de monede virtuale şi oferă posibilitatea de a întrerupe această activitate prin tastarea unui cod afişat pe ecran. Gândită pentru a ţine utilizatorii ocupaţi cel puţin 4 minute, activitatea oferă suficient timp pentru generarea unei mici sume de bani, fără a descărca prea mult bateria dispozitivului sau risca defectarea acestuia. Desigur, această „pauză” de finanţare forţată a dezvoltatorilor aplicaţiei se poate repeta la intervale de timp aleatorii.

Potrivit analizei efectuate de specialiştii companiei de securitate Malwarebytes, site-ul creat de autorii campaniei a adunat peste 30 milioane de vizite într-o singură lună, fapt ce sugerează existenţa unui număr impresionant de dispozitive Android compromise cu aplicaţii care minează cripto-monede.

Unul dintre motivele pentru care vulnerabilităţile Meltdown şi Spectre au ajuns să cauzeze atâtea probleme este faptul că au rămas nedescoperite timp de foarte mulţi ani, fiind astfel perpetuate în mai toate generaţiile de procesoare create de Intel şi alţi producători din industrie. Chiar cu riscul de a deschide o veritabilă cutie a pandorei, Intel a decis să motiveze mai puternic investigarea problemelor de natură hardware, care pot afecta stabilitatea şi securitatea echipamentelor motorizate de procesoare Intel.

Spre deosebire de bug-urile existente la partea software, vulnerabilităţile care ţin de greşeli de proiectare strecurate în arhitectura microprocesoarelor necesită un nivel foarte ridicat de înţelegere a funcţionării procesoarelor moderne, dar şi un efort de echipă pentru demonstrarea practică a exploit-urilor descoperite.

În speranţa de a creşte şansele de reuşită, Intel a anunţat renunţarea la condiţia de acceptare pe bază de invitaţie, extinzând programul Bug Bounty tuturor cercetătorilor care pot aduce o contribuţie la îmbunătăţirea securităţii produselor companiei. Recompensele acordate pornesc de la 100000 dolari pentru expunerea de vulnerabilităţi generale existente în procesoarele Intel, dar pot urca până la 250000 dolari în cazul vulnerabilităţilor de tip side channel, aflate în aceeaşi categorie cu Meltdown şi Spectre.

Campania are şi o dată de închidere - 31 decembrie 2018, fixată cu scopul de a motiva raportarea cât mai multor vulnerabilităţi înainte de finalul acestui an. Intel promite că programul de recompense va continua să evolueze şi după această dată, fiind adaptat conform priorităţilor de moment.

Unul dintre dispozitivele pe care le aşteptăm din partea HMD Global este Nokia 7+, un model pe care l-am mai întâlnit în diverse leak-uri săptămânile trecute. Pentru prima dată avem însă fotografii de presă foarte clare cu dispozitivul, care ne dezvăluite câteva detalii foarte interesante despre acestea. Probabil cea mai mare surpriză fiind includerea sa în programul Android One, care asigură un sistem de operare complet curat, fără bloatware şi actualizări rapide.

Nokia 7+ va fi primul dispozitiv produs de HMD Global bazat pe noul design modern cu margini subţiri şi display Full HD+ pe format 18:9. Zvonurile spun că telefonul va integra un chipset Snapdragon 660 de la Qualcomm, 4 GB RAM, 64 GB stocare, cât şi un sistem dual-camera pe partea din spate. Acesta va folosi un senzor de 12 megapixeli şi unul secundar pentru zoom de 13 megapixeli, cu optică realizată de ZEISS. Pe partea din faţă, camera fa integra un senzor de 16 megapixeli.

Design-ul exterior pare să se alinieze la seria Nokia lansată în 2017, cu linii curbate la margini, un jack pentru căşti în partea de sus şi un port USB Type-C în  partea de jos. Fotografiile prezintă dispozitivul cu un spate alb sau gri şi accente portocalii in jurul display-ului, pe butoane şi în jurul senzorului de amprentă şi camerei. Am mai văzut în trecut un design similar pe modelul Nokia 6 (2018), lansat la începutul lunii ianuarie în China.

Imaginile au fost lansate pe internet de către Evan Blass, cunoscut pentru leak-urile bazate pe informaţii din surse sigure. Tot acesta a publicat şi imagini cu un nou model entry-level de la HMD: Nokia 1, un smartphone echipat cu Android Go.