Posts by ORLLaNDDD

Leoaica in calduri =)))

Ulcior

10

Nu

bGd?

Cu

Cu sau fara grad?

La multi ani !

La multi ani !

La multi ani !

1. Aproximativ 80% din totalul cutremurelor se produc de-a lungul Cercului de Foc al Pacificului, bordură care delimitează Pacificul, iar aici se află nu mai puţin de 452 de vulcani, aproximativ 75% din totalul vulcanilor activi şi adormiţi de pe Terra. Evenimentele naturale pentru erupţiile sau impactul meteoriţilor pot provoca seisme, dar majoritatea au loc din cauza mişcărilor plăcilor continentale.

2. Suprafaţa pământului este formată din 20 de plăci care se mişcă constant. Presiunea creşte în cazul alunecării unei plăci, fapt care poate provoca o rupere a scoarţei terestre, generând cutremure.3. În fiecare an se produc aproximativ 1,3 milioane de seisme, majoritatea cu o magnitudine de 2,9 sau mai mică.

4. Numai în California se produc aproximativ 10.000 de cutremure pe an.

5. Cutremurele ucid anual aproape 8.000 de oameni. Se estimează că în ultimii 4.000 de ani, şi-au pierdut viaţa din cauza seismelor aproximativ 13 milioane de oameni.

6. Seismele sunt cauzate în principal de faliile geologice, dar pot fi provocate şi de alunecările de teren, de testele nucleare şi testele cu rachete şi în urma activităţii vulcanice.

7. Cutremurele pot trezi vulcanii, aşa cum s-a întâmplat în cazul Muntelui Sf. Elena din SUA în 1980, sau în cazul Muntelui italian Etna, care a erupt brusc în 2002.

8. În fiecare an, are loc cel puţin un cutremur cu magnitudinea de 8 grade pe scara Richter.

9. Un seism poate elibera de sute de ori mai multă energie decât o bombă nucleară, precum cea care a lovit Hiroshima, în Japonia, în 1945.

10. Seismele care se produc într-o parte a Terrei pot zgudui cealaltă parte a planetei. Cercetătorii care au studiat cutremurul din 2004, cel care a generat tsunamiuri în Oceanul Indian, au descoperit că seismul a slăbit cel puţin o porţiune din falia San Andreas din California. Cutremurul din 1960 din Chile a generat trepidaţii timp de mai multe zile pe întreaga suprafaţă a Pământului.

11. Cel mai ucigaş cutremur care a lovit vreodată Pământul, atestat prin documente, a avut loc pe 23 ianuarie 1556, în provincia Shansi din China. Se estimează că atunci şi-au pierdut viaţa 830.000 de persoane.

12. Cel mai violent seism care ar fi avut loc, conform mitologiei si traditiei orale, s-ar fi produs în anul 1201 în estul Mediteranei. Atunci ar fi murit peste un milion de persoane.

13. Cutremurul cu cea mai mare magnitudine, de 9,5, a fost înregistrat în Chile, pe data de 22 mai 1960. Cel mai mare seism care a lovit SUA a avut o magnitudine de 9,2 şi a lovit Prince William Sound în Alaska, pe 28 martie 1964.

14. Cea mai gravă alunecare de teren generată de un cutremur a avut loc în anul 1920 în provincia Kansu din China. Alunecarea de teren a ucis aproximativ 200.000 de persoane. Cel mai mare tsunami generat vreodată de un cutremur s-a produs în Japonia în anul 1771, valurile atingând o înălţime de 85 de metri.

15. Unii oameni de ştiinţă consideră că animalele pot simţi trepidaţiile care preced un seism, în timp ce alţii afirmă că animalele pot detecta semnalele electrice generate de deplasarea plăcilor.

16. Falia San Andreas din SUA se deplasează cu aproape 6 cm pe an.Cu această viteză, San Francisco şi Los Angeles vor sta alături în 15 milioane de ani.

17. Cutremurul care a avut loc în 2011 în Japonia a mişcat masa Terrei spre centru, provocând o accelerare a mişcării de rotaţie a planetei şi o scurtare a zilei cu 1,6 microsecunde. Seismul din 2004 din Sumatra a scurtat ziua cu 6,8 microsecunde.

18. Soarele şi Luna pot, de asemenea, să genereze trepidaţii în scoarţa terestră. Se ştie de mult că Luna şi Soarele creează „valuri” în scoarţă, o versiune mai mică a valurilor oceanelor. Acum, cercetătorii susţin că influenţa pe care Soarele şi Luna o au asupra faliei San Andreas stimulează generarea de trepidaţii în falie, la adâncimi mari, scrie bucurestifm.ro

19. Un astfel de mic „val” în scoarţă a determinat deplasarea unui oraş din Chile, Concepcion, cu peste 3 metri în urma cutremurului din 27 februarie 2010, care a avut o magnitudine de 8,8. De asemenea, cercetătorii afirmă că seismul a schimbat rotaţia planetei, scurtând ziua.

20. In Romania cutremurul din 4 Martie 1977 a facut cele mai multe victime.

Tudor Arghezi a trăit într-o viaţă de om cât alţii în zece. A fost călugărul Iosif de la Mănăstirea Cernica şi diacon. A muncit în străinătate ca bijutier şi ceasornicar. Nu şi-a încheiat studiile liceale, a făcut închisoare de două ori din cauza convingerilor politice exprimate ca ziarist. A fost interzis de comunişti, trăind la limita supravieţuirii din vânzarea cireşelor de la Mărţişor. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ VIDEO Deputatul Mircia Muntean, trimis în judecată după ce a provocat ... Ivan Patzaichin a fost cucerit de talentul unei super - actriţe din fi... Nivelul maxim al indemnizaţiei pentru creşterea copilului ar putea fi ... „Orice viaţă de om începe de mai multe ori”, spunea Tudor Arghezi şi acesta pare a fi principiul după care şi-a trăit destinul întortocheat şi fabulos deopotrivă. Tudor Argezi este unul dintre cei mai prolifici autori din literatura română şi unul dintre poeţii cu o importantă contribuţie la dezvoltarea liricii româneşti.   În spatele autorului lui ”Zdreanţă” şi al ”Florilor de mucigai” stă o personalitate complexă şi un destin remarcabil. Arghezi a avut de-alungul vieţii peste zece meserii, a oscilat între credinţă şi îndoială în relaţia cu Dumnezeu şi a făcut închisoare pentru convingerile exprimate ca publicist. A fost favorizat de unele regimuri şi interzis de altele, fiind considerat într-o vreme ”duşmanul poporului”, iar în alta ”poet naţional”.   Tudor Arghezi, pe numele său adevărat Ion N. Theodorescu, s-a născut la Bucureşti, pe 21 mai 1880. Tatăl, Nae Theodorescu, era originar din Gorj. A fost nevoit să se întreţină singur încă de la vârsta de 11 ani, din cauza situaţiei financiare precare a familiei. Între 1887 şi 1891 a fost elev al Şcolii primare „Petrache Poenaru”. A urmat iniţial cursurile gimnaziului „Dimitrie Cantemir” şi mai apoi pe cele ale liceului „Sfântul Sava” din Bucureşti. Ca elev, şi-a câştigat banii de întreţinere dând meditaţii. La 16 ani s-a angajat custode la o expoziţie de pictură. A abandonat studiile la 18 ani, fără să susţină Bacalaureatul. La 18 ani era deja angajat ca laborant la o fabrică de zahăr din Chitila.    Pseudonimul Arghezi, inspirat din denumirea latină a Argeşului-Argesis   A folosit pentru prima dată pseudonimul Tudor Arghezi în perioada 1897-1899, pe vremea când începuse să publice poezii şi proză scurtă în reviste. Aşa cum va explica mai târziu, a ales pseudonimul Tudor Arghezi, îmbinând numele de familie al tatăului (Theodorescu-Tudor) cu denumirea latină a  Argeşului (Argesis).    Despre primele scrieri ale adolescentului poet, Alexandru Macedonski spunea: “Acest tânăr, la o vârstă când eu gângăveam versul, rupe cu o cutezanţă fără margini, dar până astăzi coronată de cel mai stralucit succes, cu toată tehnica versificării, cu toate banalităţile de imagini şi idei, ce multă vreme au fost socotite, la noi si în străinătate, ca o culme a poeticii şi a artei.”   Se spune că la 19 ani cel care avea să devină poetul Tudor Arghezi a trăit prima dramă a vieţii sale. Iubita de care era îndrăgostit a murit şi tânărul tulburat a încercat să-şi caute alinarea îndreptându-se către Dumnezeu.   Călugărul Iosif de la Mănăstirea Cernica   Aşa a ajuns viitorul poet Tudor Arghezi, la doar 19 ani, călugărul Iosif de la Mănăstirea Cernica. Cei patru ani în care Arghezi a purtat straie bisericeşti au stârnit nenumărate controverse. Autorităţile bisericeşti de mai târziu l-au considerat un călugăr care a încălcat canoanele. Alţii au spus despre poet că a ales calea bisericească din comoditate şi că a fost avansat diacon graţie intervenţiilor unei rude, înaltă faţă bisericească. Cert este că, în 1900, odată întrat în obştea Mănăstirii Cernica, tânărul de 19 ani părea că şi-a ales singur destinul. La slujba de călugărie asistă bunul său prieten Gala Galaction, cu care a legat încă din primii ani de liceu o trainică legătură ce urma să dureze şase decenii. E hirotonisit diacon şi adus la Mitropolie ca secretar. Mitropolitul Iosif Gheorghian îl recomandă „Referent de conferenţiar pentru religie comparată la Şcoala de ofiţeri”.   Călugăr fiind, Arghezi nu a întrerupt nici activitatea literară şi nici pe cea publicistică. Osclinând între credinţă şi necredinţă, autorul celor mai necanonici Psalmi din literatură a continuat să caute răspunsuri la întrebările legate de existenţa lui Dumnezeu, chiar între superiorii pe linie bisericească. Îndoiala călugărului Iosif n-a fost însă privită cu ochi buni. Arghezi nu s-a regăsit în viaţa monahală şi nici în straiele bisericeşti. Pe vremea când era slujbaş al bisericii, Arghezi a avut o intensă corespondenţă cu Aretia Panaitescu, o tânără de care se îndrăgostise. După o serie de critici dure aduse la adresa conducerii Mănăstirii Cernica şi după mai multe abateri disciplinare, diaconul Iosif se desparte de lumea monahală. Şi-a dat demisia din funcţia de diacon în 1905 şi a plecat în Franţa.   Copil nelegimit   În urma unei legături amoroase cu Constanţa Zissu, lui Tudor Arghezi i se naşte în 1905, la Paris, primul copil, nelegitim- Eliazar Lotar. Acesta ar fi fost, se pare, principalul motiv pentru care poetul părăseşte ţara. Pleacă la Paris cu gândul să reglementeze situaţia copilului nelegitim. De la scopul iniţial al părăsirii ţării, destinul lui Arghezi îi duce din nou pe căi nebănuite. De la Paris, ajunge în Elveţia unde vrea să urmeze cursurile Universităţii Catolice de la Fribourg. Cum nu avea bacalaureatul, visul lui Arghezi de a ajunge student este imposibil. A stat o vreme la Mănăstirea Cordelierilor din Elveţia, unde i s-a propus să treacă la catolicism, însă Arghezi a refuzat. Asistă la cursurile Universităţii din Geneva.   Ceasornicar şi bijutier   Se spune că a făcut naveta între Paris şi Geneva cu motocicleta şi pentru a-şi câştiga existenţa în cei cinci ani cât a trăit pe meleaguri străine a prestat diverse meserii. A lucrat ca bijutier şi ceasornicar  în Elveţia. A încercat să locuiască la Londra o perioadă, pentru a învăţa limba engleză. Ajunge în final în Italia, muncind şi aici din greu pentru a-şi câştiga existenţa. Despre anii petrecuţi în Europa, Arghezi avea să declare mai târziu că perioada a fost o etapă fără de care nu s-ar fi desăvârşit ca scriitor.   Ziaristul pamfletar   Revenit în ţară în 1912, Arghezi începe o intensă acivitate publicistică. La 5 noiembrie 1915 se căsătoreşte cu Paraschiva Burda. Ca publicist, Arghezi se afirmă îndeosebi ca pamfletar. De altfel, după declaraţiile sale, în opinia lui Arghezi, pamfletul ca gen jurnalistic reprezenta adevărata ”renaştere literară”. „Pamfletul săvârşeşte pentru artă şi compensaţiile vieţii sociale o operă de înviorare. El poate fi ori bine, ori idiot scris. O linie medie nu există. Pamfletul bun este mai rar ca o bună poezie. De aceea a fost profesat numai de oameni inteligenţi”, spunea Arghezi. 

1. A scris poezii până în ultimele clipe ale vieţii În ciuda problemelor sale de sănătate, Mihai Eminescu a scris poezii până în momentul morţii. Când a fost dus la autopsie, halatul în care murise poetul a fost luat de admiratorii săi. Într-unul dintre buzunare se afla un mic carneţel. Pe acesta erau scrise ultimele sale poezii: Viaţa si Stele în cer.

2. A murit într-un halat ponosit, încuiat într-un salon  Pe data de 15 iunie 1889, la ora 4.00 dimineaţa, se stingea în Sanatoriul de Boli Mintale al Doctorului Şuţu, de pe strada Plantelor din Bucureşti, poetul Mihai Eminescu. Moartea nu i-a fost pe măsura creaţiei. A decedat într-un halat ponosit, pe un pat metalic de spital, închis în ”celula” sa din spital. Cu doar câteva minute înainte de a trece în nefiinţă, a vrut doar un pahar cu lapte şi sprijin moral. I-a şoptit medicului de gardă care-i băga prin vizetă paharul cu lapte: ”sunt năruit”. S-a întins pe pat şi la scurt timp a murit.

3. Muza din spatele poeziei "Pe lângă plopii fără soţ" În vremea în care Eminescu a scris poezia "Pe lângă plopii fără soţ", era indragostit de Cleopatra Leca Poenaru, fiica pictorului Constantin Lecca şi verisoara lui Caragiale. Prietenă cu Maiorescu, ea venea adesea pe strada Mercur nr.1, unde se ţineau seratele literare. Acolo a cunoscut-o Eminescu şi s-a îndrăgostit de ea. Cleopatra avea casă pe strada Cometa nr.l6, o stradă cu plopi, pe care Eminescu i-a numarat şi a observat ca îi da un număr fără soţ.

4. Îşi speria tatăl cu şerpi În copilăria sa, Mihai Eminescu (pe atunci Eminovici) obişnuia să îşi sperie tatăl într-un mod bizar. Mergea în pădure să prindă serpi şi-i punea de vii în apropierea casei sale. Apoi îşi chema tatăl să vada "ce pasăre a prins" şi stătea deoparte râzând când bărbatul dădea cu ochii de reptile.

5. A urât matematica Mihai Eminescu nu a suportat niciodată matematica, fiind o materie cu care nu se împăca deloc. “N-ajunsesem nici la vârsta de douăzeci de ani să ştiu tabla pitagoreică, tocmai pentru că nu se pusese în joc judecata, ci memoria! Şi, deşi aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăţa deloc pe de rost, întrucât îmi intrase în cap ideea că matematicile sunt ştiintele cele mai grele de pe faţa pamantului”, se enţionează în “Viaţa lui Mihai Eminescu”, de George Calinescu. 

6. Pasionat de fotbal şi înot Una dintre pasiunile sportive din tinereţea lui Eminescu a fost fotbalul. Cunoscuţii poetului spuneau că îi plăcea să joace fotbal şi că avea reale calităţi pentru jocul cu mingea. Fotbalul l-ar fi deprins de la Aron Pumnul profesorul său din perioada adolescenţei când era elev la Cernăuţi. Cu toate acestea, sportul la care se spune cu siguranţă că Eminescu excela era înotul. Poetul era un foarte bun înotător, capabil chiar de mişcări acrobatice şi trucuri în apă. Şi-a făcut ucenicia de înotător scăldându-se în bălţile cu stuf de la Ipoteşti încă din fragedă copilărie. A continuat să înoate şi la Cernăuţi unde, spune Călinescu, şi-a făcut o formă fizică de invidiat.

7. A vrut să se călugărească  Pe 23 iunie Eminescu a cerut lui Maiorescu să intre la o mănăstire din Bucureşti şi să fie acceptat în rândurile călugărilor. ” Pe 23 iunie 1883, când poetul era „stricat cu toată lumea”, ştiind că nu mai e cale de salvare pentru el şi când Maiorescu proiecta o viitoare „internare” la sanatoriu, Eminescu a dat semnalul călugăririi. Dar ce notează Maiorescu? „Foarte excitat, sentiment al personalităţii exagerat, vrea să se călugărească, dar să rămână în Bucureşti”, scria eminescologul Theodor Codreanu în lucrarea sa ”Eminescu şi mistica nebuniei”. La ce mănăstire şi-ar fi dorit Eminescu să se călugărească, nu ştie însă nimeni.

8. Citea cu voce tare Eminescu citea cu glas tare ceea ce îi plăcea, mai ales poeziile. Când scria, se plimba prin cameră, declama, bătea cu pumnul în masă, făcea gălăgie şi se lua la harţă cu toată lumea care îl întrerupea. ”Îi băteam în perete, el stingea lumânarea şi se liniştea, dar era de rea credinţă şi nu se culca. Aprindea din nou lampa şi începea să bodogănească. Mă sculam atunci, mă duceam la el şi îl rugam să mă lase să dorm. Eu eram din ce în ce mai stăruitor şi el se făcea tot mai îndărătnic şi zicea că abuzez de afecţiunile lui şi-l terorizez”, scria Ioan Slavici despre prietenul său din perioada în care convieţuiau. În opinia sa, îndărătniciile lui Eminescu au fost primul semn al bolii de nervi care avea să-l distrugă.

9. Se încuia în cameră, zile şi nopţi întregi, ca să citească În zilele şi nopţile în care Eminescu se încuia în cameră pentru a citi, nimeni nu putea să-i tulbure liniştea. Uita noţiunea timpului şi mai ales a lucrurilor gospodăreşti. Nu acorda atenţie nevoilor personale şi aceasta a fost, în opinia lui Slavici, cel mai mare păcat al geniului distrus timpuriu. ”Nu mai ajungea nimeni să-i dereticească sau să-i măture prin casă, nici să-i perie hainele sau să-i cureţe ghetele. Răpus de oboseala, el dormea adeseori îmbrăcat şi hainele i se jerpeleau, iar albitura rar primenită şi nelăută i se făcea cocoloş. Barba şi-o uita nerasă şi fiindcă-l supărau ţepii ei, lua biceagul şi pierdut în gânduri sau adâncit în lectură şi-o scotea fir cu fir încât îi rămâneau pete pete-n faţă. Când nu mai putea să o ducă aşa, schimba locuinţa, îşi cumpăra haine şi albituri noi, se rădea şi iar se simţea bine”, mai povestea Slavici despre prietenul Eminescu.

10. Salutul lui Eminescu: „Trăiască naţia!” Printre lucrurile mai puţin cunoscute despre Eminescu se numără şi formula sa originală de salut, dar şi modul cum ştia să le răspundă prietenilor. Cu oricine se întâlnea, Eminescu îl saluta cu „Trăiască naţia!”. „Poetul era cunoscut ca fiind un patriot adevărat. Acest salut al său strârnea, de obicei, simpatia. Prietenii, când îl zăreau, obişnuiau să i-o ia înainte şi îi spuneau ei «Trăiască naţia!». El răspundea atunci răspicat: «Sus cu dânsa!».

Clienții veniți pentru masa de prânz la un restaurant din orașul Siret, județul Suceava, au înghițit în sec când au privit spre televizorul instalat deasupra barului.

Pe ecran rulau scene dintr-un film pentru adulţi, iar angajații nu au catadicsit să schimbe canalul, chiar dacă în local se aflau și doi copii, relateaza monitorulsv.ro.

Un client revoltat a surprins pe camera telefonului scenele explicite difuzate. Înainte de asta i-a spus unei ospătare să schimbe canalul, îmsă aceasta a refuzat.

”Totul a durat aproximativ o oră. La un moment dat i-am cerut chelneriţei să schimbe programul, dar aceasta mi-a râs în faţă şi a lăsat filmul să ruleze încă jumătate de oră. La ora respectivă, în restaurant erau aproximativ 10 persoane, printre care şi doi copii”, a declarat clientul pentru sursa citată.

Contactaţi telefonic, administratorii restaurantului s-au arătat indignați și au spus că vor lua măsuri drastice împotriva angajaților, dacă lucrurile s-au întâmplat așa cum a spus clientul.

Abia acum s-a aflat motivul pentru care o vedetă a Antenei 1 a renunţat la televiziune. Şi-a găsit iubirea vieţii ei şi a hotărât să se căsătorească pentru a treia oară. Anca Lungu 'a pus mâna' pe un milionar celebru după ce a divorţat de controversatul Ştefan Lungu, cel care a fost implicat în mai multe dosare ale celor de la DNA.

Anca Lungu, în vârstă de 32 de ani, e decisă să se mărite cu 'Regele cosmeticelor', un milionar de origine greacă. Anca a înştiinţat, de curând, postul Antena 1 că pleacă de la "Observator" şi e decisă să-şi pună pirostriile pentru a treia oară, conform cancan. Anca Lungu şi fostul ei soţ, Ştefan Lungu, au custodie comună a fetiţei lor, Natalia, însă cea mică locuieşte cu mama ei.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dâmboviţa, Alexandru Oprea, şi-a dat vineri demisia din funcţie, după ce PSD i-a retras sprijinul politic.

Membrii Comitetului Executiv al PSD Dâmboviţa au analizat în şedinţa de vineri activitatea reprezentanţilor partidului în consiliul judeţean şi au votat retragerea sprijinului politic lui Oprea, scrie agerpres.ro

''Am luat decizia de retragere a sprijinului politic pentru funcţia de preşedinte al CJ Dâmboviţa în ceea ce îl priveşte pe Alexandru Oprea. Au fost 26 de voturi pentru, trei împotrivă şi două abţineri (...). În acest context, domnul Oprea Alexandru a demisionat din funcţia de preşedinte al CJ Dâmboviţa, demisia a fost deja înregistrată la consiliul judeţean. Vreau să îi mulţumesc, şi o fac cu toată seriozitatea, pentru faptul că a înţeles că sunt lucruri care trebuie clarificate şi pentru că a înţeles să nu pună într-o situaţie dificilă nici Biroul Permanent Judeţean, nici Comitetul Executiv Judeţean'', a spus, într-o conferinţă de presă, preşedintele PSD Dâmboviţa, senatorul Adrian Ţuţuianu.

Acesta a precizat că Oprea rămâne consilier judeţean şi membru PSD.

Prezent la conferinţa de presă susţinută vineri la sediul PSD Dâmboviţa, Alexandru Oprea a spus că, în opinia lui, a făcut lucruri bune la consiliul judeţean.

''Am discutat din ce s-a făcut din programul Dâmboviţa 2015 şi ce nu, am discutat despre relaţia consiliul judeţean - partid, am discutat despre relaţiile preşedinte de consiliu judeţean - vicepreşedinte - primari, am discutat despre multe declaraţii care au apărut în presa locală. Am ajuns la o soluţie înţeleaptă şi nu cred că trebuie să fac nici eu, nici domnul Oprea alte discuţii şi comentarii'', a spus Ţuţuianu, întrebat ce i se reproşează lui Alexandru Oprea.

Tot în şedinţa de vineri a Comitetului Executiv Judeţean al PSD Dâmboviţa s-a luat decizia suspendării pe timp de un an din funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a lui Alin Manole, care deţine şi funcţia de vicepreşedinte al CJ Dâmboviţa.

În cadrul aceluiaşi for de partid s-a votat desemnarea unui candidat pentru postul de preşedinte al CJ Dâmboviţa, în persoana lui Daniel Comănescu. Pentru funcţia de vicepreşedinte al CJ Dâmboviţa, devenită vacantă după ce Claudia Gilia a devenit deputat, PSD a desemnat drept candidat pe Luciana Cristea. PSD deţine majoritatea în Consiliul Judeţean Dâmboviţa.

Adrian Mititelu, patronul celor de la FC Universitatea Craiova, echipa care evoluează în Liga 4, va rămâne pe drumuri. Vila lui din Craiova a fost executată silit şi va fi scoasă la licitaţie pe 26 februarie, potrivit Romania TV.

Adrian Mititelu a pierdut casa în care locuia din cauza unei datorii de 4 milioane euro. El a mai pierdut şi un hotel in Craiova, dar şi clădirea în care a fost sediul clubului. Preţul de pornire al licitaţiei este de 727.805 euro sau 3,3 milioane de lei.

Imobilul, situat într-o zona selectă a Craiovei are o suprafaţă de 688 mp, cu regim de înălţime D+P+M, are piscină, terasă şi un chioşc de vară. Conform publicaţiei de vânzare, situaţia imobilului este una destul de complicată, pentru că există mai multi creditori urmăritori: Primăria Craiova, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Craiova, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, DNA sau Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova.

Serviciul de Protecție și Pază primește lovitură după lovitură. După ce Liviu Dragnea a renunțat la SPP, ulterior au renunțat miniștrii și premierul Viorica Dăncilă.

După câteva zile de ezitare, Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, a anunțat că renunță la Serviciul de Protecție și Pază, informează surse citate de Antena 3.

Armata rusă plănuieşte să antrenze preoţii Bisericii Ortodoxe să conducă vehicule militare şi să opereze echipamentele de comunicare militară pentru a-i pregăti în cazul unor situaţii de urgenţă, informează The Moscow Times, care citează TASS.

Aproximativ 30 de preoţi încorporaţi în trupele militare ale Rusiei vor urca în tancurile ruseşti BMD-4M săptămâna viitoare, conform agenţiei TASS, care citează un oficial al bisericii.

“Preoţii care sunt alături de trupele militare în momentele dificile sunt deseori nevoiţi să evacueze soldaţii răniţi pe câmpul de luptă folosind vehicule militare”, a spus un reprezentant al bisericii, explicând motivele acestei măsuri.

“Ar fi bine ca preoţii puşi în această situaţie să aibă pregătire militară şi să ştie ce să facă. Dar dacă nu au?”, a spus oficialul, conform News.ro.

Preoţii nu vor avea voie să se antrenze cu arme şi vor învăţa doar cum să opereze vehiculele militare şi echipamentele de comunicare.

Workshop-ul va avea loc la un centru militar pentru antrenamente de lângă oraşul Siberian Omsk.

Nutriționiștii ne recomandă să consumăm grăsimi mononesaturate deoarece acestea contribuie la scăderea colesterolului, au puterea să ne protejeze inima și să ne regleze tranzitul intestinal. Click Sănătate a făcut şi un top al celor mai sănătoase uleiuri.1.Uleiul de măsline extravirgin

Este cel mai cunoscut ulei din această serie și are un rol semnificativ în protecția cardiovasculară. Acest ulei conține: Grăsimi saturate: 14 %; grăsimi mononesaturate : 78% și Grăsimi polinesaturate : 8%. Această grăsime trebuie consumată periodic, deoarece protejează pielea, părul și unghiile. De asemenea, este un tip de ulei care ne hrănește corpul din interior.

2.Uleiul de in

Acest ulei este sursa unui acid gras vegetal Omega 3, cunoscut și sub numele de acid alfa- linoleic, un tonic foarte bun pentru sănătate.

Uleiul de semințe de in conține lecitină și este deosebit de eficient în reglarea tranzitului intestinal. De asemenea, uleiul de in are acțiune antiinflamatoare și cardioprotectoare, deoarece scade rata aritmiilor cardiace. Totodată, mărește cantitatea de serotonina în creier și ne conferă o stare de bine. Specialiștii susțin că uleiul de in întârzie și reduce apariția simptomelor senilității prin blocarea generării de radicali liberi de natura lipidică. Doza zilnică recomandată: Necesarul zilnic de acizi grași omega 3 (dacă vrem să acoperim nevoile cotidiene ale organismului numai din uleiul de in), este de două lingurițe de ulei de in pe zi, dimineața și seara, înainte de masă. Este bine să nu depășim 3 linguri de ulei / zi, fie el și de in, deoarece există riscuri de îngrășare.

3. Uleiul din seminițe de struguri

Iată un ulei foarte bogat în acizi grași Omega -6 care asigură un gust deosebit preparatelor culinare. Acest ulei conține : Grăsimi saturate: 10%; Grăsimi mononesaturate: 17% și grăsimi polinesaturate. 73%.

Uleiul acesta este renumit deoarece hidratează pielea . Datorită proprietăților sale emoliente, acest ulei înmoaie pielea aspră și o hidratează în profunzime. Masată cu ulei din sâmburi de struguri, pielea devine moale și catifelată.

De asemenea, acest ulei accelerează vindecarea rănilor de la suprafața pielii. Totodată, studiile au dovedit ca acest ulei facilitează regenerarea vaselor de sânge afectate și grăbește vindecarea.

Uleiul din semințe de strugure reglează secreția de sebum. Persoanele care au fața grasă trebuie s-o maseze cu ulei din sâmburi de strugure, care echilibrează uleiurile naturale ale pielii. Totodată, acest ulei stimulează secreția de colagen, făcând pielea să fie mai fermă.

Pisicuta ^_^

Contra, exista campanie + toti incep de la moderator !