EXPO Astana 2017 Mihail Dediu: România poate veni cu proiecte ce pot fi dezvoltate în Kazahstan în aproape orice domeniu

România poate oferi Kazahstanului absolut orice, în condițiile în care, spre exemplu, în domeniul IT, o mulțime de companii românești au realizat multe proiecte în Kazahstan, au dezvoltat programe în domeniul educațional, în domeniul bancar, în construcții și chiar în industria petrolului, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Mihail Dediu, comisarul României la EXPO Astana 2017.

De asemenea, acesta a explicat motivul alegerii laserului de la Măgurele ca element central al pavilionului cu care România este prezentă la expoziția internațională de la Astana, a vorbit despre activitatea economică desfășurată cu ocazia acestui eveniment și despre eforturile de promovare a țării.

AGERPRES: Am trecut de jumătatea perioadei de desfășurare a expoziției de la Astana. Care este feed-back-ul participării României la EXPO Astana 2017?

Mihail Dediu: Se poate observa o creștere a numărului de vizitatori de la o săptămână la alta. Dacă în luna iunie aveam o medie de vizitatori de 1.200 pe zi, am ajuns acum la o medie zilnică de 1.800. Și evenimentele economice care au avut loc în cadrul pavilionului au atras din ce în ce mai multă lume și pot să spun că numărul acestora a culminat cu Ziua Națională a României, când, într-adevăr, a fost un aflux mare de oameni. Spectacolul oferit de România, în care a cântat Gheorghe Zamfir și a evoluat ansamblul folcloric "Dorule'', a fost apreciat. Am avut discuții cu mulți reprezentanți ai Guvernului local, ai mass-media locale și toți au apreciat în mod deosebit spectacolul. S-a concluzionat că spectacolul oferit de pavilionul României a fost unul dintre cele mai reușite de la EXPO Astana 2017, până la acest moment.

Până la urmă, asta ne interesează: promovarea țării. EXPO Astana nu este un târg comercial, ca să urmărim încheierea unor contracte. Este vorba de promovarea țării și am făcut-o pe deplin. Mai ales că tema acestei expoziții este ''Energia Viitorului", laserul de la Măgurele, prezent în cadrul Pavilionului României prin macheta sa interactivă, a adus din ce în ce mai mulți vizitatori și a suscitat un interes deosebit din partea Guvernului kazah, din partea ministerelor locale, cât și din partea celorlalți participanți la expoziție.

AGERPRES: De ce ați ales laserul ca temă centrală a pavilionului?

Mihail Dediu: Laserul reprezintă vârful tehnologiei românești, vârful cercetării românești la această dată. Este cea mai mare descoperire — dacă pot să-i spun 'descoperire' — este cea mai mare dezvoltare a tehnicii în domeniu din ultimii 50 de ani și este la nivel mondial o premieră. Laserul, având o putere echivalentă cu 10% din energia soarelui, reprezintă într-adevăr un vârf al tehnologiei mondiale. Cred că am avea și multe alte lucruri de adus, dar, într-adevăr, laserul de la Măgurele a fost vârful de atracție, chiar, al expoziției.

AGERPRES: Care a fost bugetul alocat participării României la EXPO Astana și cum a fost comparativ cu anii anteriori?

Mihail Dediu: Bugetul a fost mai mic. Bine, acest buget este stabilit și în funcție de expoziție. Sunt expozițiile mondiale care durează șase luni, unde bugetul alocat este mult mai mare. Față de o expoziție similară, bugetul a fost mai mic cu 30% chiar spre 40%, dar ne-am descurcat și cu bugetul ăsta. Nu ne putem plânge că am avut buget mic, este vorba până la urmă de banul public și, atunci, trebuie drămuit cu mare atenție.

AGERPRES: Care este următoarea destinație sub egida Biroului Internațional de Expoziții (BIE)?

Mihail Dediu: Sub egida BIE, următoarea destinație este Dubai, expoziția mondială din Dubai, în 2020. Ce temă va avea? Încă nu este stabilită, sunt mai multe variante.

AGERPRES: Cum se pregătește România de acest nou eveniment?

Mihail Dediu: Întotdeauna se demarează următorul proiect chiar din timpul actualului proiect. De exemplu, pe data de 2 august, am avut programată o întâlnire cu reprezentanții Dubaiului, prezenți la expoziție, în special pe subiectul acestui eveniment.

AGERPRES: Cum vedeți tema expoziției de la Astana 2017, Future Energy?

Mihail Dediu: Este, într-adevăr, o temă interesantă și fiecare țară a venit cu vârful de tehnologie pe care l-a dezvoltat în ultimii ani. Este o temă bine aleasă și se pot vedea lucruri foarte interesante în toate pavilioanele participanților.

AGERPRES: Ați spus că s-au organizat și evenimente economice la pavilion. Ce au însemnat acestea?

Mihail Dediu: Evenimente economice au fost organizate aproape în fiecare săptămână, la acestea participând firme din România, asociații... Pot să spun că prezențele cele mai numeroase au fost pe tema laserului de la Măgurele, respectiv proiectul ELI-NP ((Extreme Light Infrastructure — Nuclear Physics — n.r.). Pe data de 27 iulie, la pavilion a fost prezent domnul academician Nicolae Zamfir, directorul Institutului de la Măgurele, împreună cu echipa de cercetători care au lucrat și lucrează la acest proiect. Au avut două prezentări la pavilion în fața reprezentanților celorlalte țări participante la expoziție, reprezentanților universităților locale din Astana, reprezentanților unor organizații de profil — din domeniul nuclear — din Kazahstan.

Un alt eveniment unde s-a înregistrat un număr foarte mare de participanți la Pavilionul României a avut loc acum aproape două săptămâni, când a fost prezent domnul Liviu Rogojinaru, de la IMM-uri. Au fost prezente mai multe companii din România, care au avut întâlniri cu mai mulți participanți. Noi am prezentat posibilitățile de investiție în România. Așa cum spuneam, în fiecare săptămână, practic, avem organizate pe diverse teme prezențe ale unor firme sau organizații din România.

AGERPRES: În urma acestor evenimente economice, aveți semnale că există firme străine interesate de a investi în România sau firme românești care vor să facă afaceri în Kazahstan?

Mihail Dediu: Da, da. Deși am spus că EXPO Astana nu este un târg comercial, încercăm să promovăm România pentru investiții, pentru că acesta este scopul acestui eveniment: promovarea României, promovarea companiilor, promovarea tehnologiilor. Bineînțeles că în urma discuțiilor s-au semnat memorandumuri, acorduri de colaborare și chiar s-au stabilit date concrete în viitorul foarte apropiat de întâlniri B2B și chiar s-au pus bazele unor viitoare acorduri comerciale.

AGERPRES: Puteți să ne oferiți câteva exemple?

Mihail Dediu: În domeniul alimentar, în domeniul IT — și de la noi în alte țări și din alte țări în România...Deci, cele mai numeroase prezențe au fost în domeniul IT, iar Politehnica București, prezentă aici, a făcut o impresie deosebită. Din delegația de la Politehnica București a făcut parte și domnul Mihnea Costoiu, care a avut niște întâlniri fructuoase în Kazahstan la universitățile locale și s-au pus bazele unor viitoare colaborări, o ofertă deosebită pentru studenții kazahi care vor să studieze în România.

AGERPRES: Ce evenimente aveți în pregătire până la finalul expoziției, în septembrie?

Mihail Dediu: În prima decadă a lunii august așteptăm sosirea unor firme românești din mai multe domenii de activitate, care vor fi reunite aici sub Camera de Comerț Bilaterală Româno-Kazahstaneză. Camera de Comerț încearcă să găsească parteneri de discuții pentru fiecare dintre ele, de discuții și de viitoare acorduri comerciale.

Vor fi întâlniri B2B, pentru că acesta este scopul: să îi punem față în față, să se cunoască, să reușească să încheie niște acorduri.

De asemenea, în fiecare săptămâni avem întâlniri B2B pe diverse domenii de activitate.

AGERPRES: În filmulețul de prezentare care rulează la pavilion apar imagini cu Delta, cu litoralul românesc, cu muntele. Promovăm și turismul la EXPO Astana?

Mihail Dediu: Normal, trebuie să promovăm și turismul. Promovarea țării în primul rând se face prin promovarea turismului, prin promovare culturală. Și ce are România mai frumos, peisaje unice în Europa?! Avem și mare și deltă și munte. Încercăm prin asta să ne facem cât mai cunoscuți. Atrage în mod deosebit filmul realizat de TVR, cu care colaborăm, un film foarte reușit care promovează atât cultura, cât și turismul românesc.

AGERPRES: S-au arătat agențiile de turism kazahe interesate de România?

Mihail Dediu: Există interes și așteptăm și o participare din partea Ministerului Turismului, din partea unor companii de turism din România.

AGERPRES: Câți participanți estimați că vor trece pragul Pavilionului României până la finele expoziției?

Mihail Dediu: Mă aștept să fie din ce în ce mai mulți și chiar dacă acum, în ultima jumătate a lui iulie — prima jumătate a lunii august, ne-am fi așteptat la mai puțini vizitatori, pentru că e perioada de concedii, ca peste tot în lume, numărul vizitatorilor nu a scăzut, ci, dimpotrivă, a crescut. La o medie de 1.800 chiar 2.000 de vizitatori pe zi, vom ajunge la un număr impresionant.

De fapt, nu numărul vizitatorilor contează, ci interesul manifestat de firme, organizații, Guvern. Asta este important până la urmă! Că sunt 2.000 sau 5.000 de vizitatori, asta depinde și de interesul populației locale.

Ce pot să spun apropo de interesul ministerelor sau al organizațiilor locale? Pot să afirm, chiar cu mândrie, că Pavilionul României a fost ales ca fiind unul dintre cele mai reușite pavilioane. Atât Ministerul Energiei, cât și reprezentanți ai primului ministru, kazahi, au făcut o selecție a celor mai interesante proiecte și cele mai interesante oferte pe care le poate avea România, în afară de laserul de la Măgurele. Exact ce spuneam: prin întâlnirile economice organizate până acum am arătat că avem o ofertă deosebită în mai multe domenii, iar Pavilionul României a fost ales. Urmează să avem o întâlnire și contacte bilaterale, mi s-a spus deja că vom fi întrebați ce putem oferi statului kazah, proiecte românești începând cu laserul evident, care pot fi dezvoltate și în Kazahstan. La fel de bine, ni s-a spus că sunt companii kazahe care ar dori să vină să investească în România în diferite domenii de activitate.

AGERPRES: Și ce putem oferi kazahilor?

Mihail Dediu: Absolut orice, pentru că, să nu uităm, în domeniul IT o mulțime de companii românești au realizat multe proiecte în Kazahstan, au dezvoltat programe în domeniul educațional, în domeniul bancar, în construcții și chiar în industria petrolului. Așa că, pe multe domenii de activitate, România are ce oferi.