Cu toate ca „acoperitii” de la „Happy DGIA” deja exulta ca ar putea avea un ministru ca Ion Mocioalca, atat de usor de agatat din toate pozitiile, in aceste zile se fac eforturi mari pentru ca liderul pesedistilor din Caras Severin, finul lui Ponta, sustinatorul frenetic al lui Sorin Grindeanu, omul de casa al lui Ilie Sirbu si adept loial al lui George Maior sa fie uns ministru al Apararii. Adica omul care sa reprezinte Romania in apropiata vizita oficiala in care, printre altele, se vor pune la punct detaliile unor contracte de inarmare de aproximativ cinci miliarde de dolari. Iar cu toate ca, la prima vedere, ai putea baga mana in foc ca Liviu Dragnea mai degraba l-ar numi pe Victor Ponta ministru, decat pe „cumatrul” Mocioalca, „surubul” este strans politic, prin scoaterea pe taraba, ca la piata, a trei organizatii judetene ale Partidului Social Democrat: Caras Severin, Mehedinti si Timisoara. Iar targul propus este mai mult decat fatis: daca Mocioalca nu e pus ministrul Apararii, cele trei organizatii pleaca „angro” la Ponta, rupand astfel partidul. Ramane de vazut daca insa se va da OK-ul si de peste Ocean unde, totusi, la conducere sunt republicanii, ci nu democratii… (Mai multe detalii AICI)

La scurt timp după tentativa eşuată de lovitură de stat de anul trecut, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi aliaţi săi au creat un fond suveran pentru a proteja active - de la cash la proprietăţi şi acţiuni - acum în valoare de aproximativ 200 mld. dolari, scrie Bloomberg.

De atunci, ofici­alii au lăudat crea­rea unei surse de capital atât de mari în afara bugetului drept o soluţie per­fectă, stârnind in­te­resul investi­torilor cu angajamente de a utiliza fondul pentru orice, de la susţi­ne­rea lirei şi impulsionarea pieţei acţiu­nilor la recapitalizarea băncilor şi reducerea costurilor de finanţare.

Şi totuşi, principala realizare de până acum a fondului a fost să stârnească o luptă pentru putere între două tabere rivale, una existentă în jurul lui Erdogan şi cealaltă în jurul unui premier din ce în ce mai activ, Binali Yildirim, instalat anul trecut pentru a superviza tranziţia către o preşedinţie cu atribuţii extinse masiv.

Conflictul dintre cele două tabere cu privire la modul cum ar trebui folosite activele a dus la blocaj, au declarat surse din apropierea fondului. Diviziunile sunt atât de profunde, încât tabăra lui Yildirim, co­fondator îm­pre­ună cu Erdo­gan al partidului de gu­ver­nă­mânt AKP, îşi exercită autori­tatea şi încearcă să-l în­lo­cuiască pe şeful fondului, Mehmet Bostan, care este susţinut de preşedinte şi familia sa.

Apariţia unui al doilea pilon al puterii AKP arată că guvernarea lui Erdogan nu este pe cât de absolută ar părea, potrivit lui Etyen Mahcupyan, fost consilier al predecesorului lui Yildirim, Ahmet Davutoglu, care nu s-a putut pune de acord cu preşedintele privind rolul premierului şi a demisionat după 21 de luni.

„Yildirim este foarte puternic, astfel încât s-ar putea gândi la perioada de după Erdogan“.

Unele surse familiare cu situaţia spun că se tem că fondul va fi folositîn scopuri politice sau pentru a îmbogăţi anumite companii.