Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti, care are în portofoliu aeroporturile Băneasa şi Otopeni, se află de mai bine de o săptămână în ochiul unui uragan mediatic. Cauzele sunt pe cât de greu de explicat, pe atât de uşor de intuit: CNAB este printre cele mai profitabile companii ale statului, iar interesele, politice sau nu, sunt, româneşte vorbind, pe măsură.
60,1 milioane de euro profit brut şi 184,8 milioane de euro cifra de afaceri netă. Pragmatic, asta înseamnă pentru Guvernul României cele două aeroporturi internaţionale. 80% din acţiuni sunt deţinute de Ministerul Transporturilor, iar 20% de Fondul Proprietatea.
Spre deosebire de alte companii de stat căpuşate, falimentare sau aflate în chinurile insolvenţei, la CNAB profitul este garantat indiferent de cât de competent este sau nu consiliul de administraţie, preşedintele acestuia sau directorul general. Banii vin oricum şi sunt mai mulţi de la an la an, pentru că cifrele privind traficul de pasageri doboară recorduri după recorduri.
Doar în 2017 au avut loc 130.000 de aterizări şi decolări, cu 7,7% mai mult faţă de anul precedent. Iar recordul ar putea fi depăşit din nou dacă tendinţa de creştere rămâne aceeaşi şi în 2018. Asta ar însemna cel puţin 10.000 de aterizări şi decolări în plus sau un avion la patru minute care vine sau pleacă de pe Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă” Otopeni şi pentru care compania care îl deţine plăteşte taxe aeroportuare.
