2014 se anunță un an plin pentru amatorii de săbii, arcuri și bile de foc, datorită invaziei de RPG-uri de toate formele și culorile care ne amenință viitorul mai mult sau mai puțin apropiat. De la Tides of Numenera la The Witcher 3, de la The Elder Scrolls Online și Dragon Age: Inquisition la Child of Light, veți avea prilejul să petreceți sute (dacă nu mii) de ore bune în fața monitorului până la finele anului, indiferent dacă otrava preferată e indie, mainstream, în timp real, pe ture, hack and slash, dungeon crawler sau MMO.
În cazul în care nu vă încântă progresul făcut de industrie, Might and Magic X propune un salt în trecutul înnegurat al unui anumit subgen de RPG-uri, în vremuri în care explorarea unei “lumi deschise” însemna practic avansarea într-un labirint de cutii populat cu monștri care ocupau din ce în ce mai mult spațiu din ecran.
Read more: http://computergames.ro/review/might-magic-x-legacy-review/#ixzz58gHCcAS4
Cei mai bătrâni dintre noi vor remarca lipsa unei tresăriri pavloviene de la lansarea jocului, în absența acelui “3DO” lătrat americănește prin boxe care anunța, de regulă, o astfel de experiență. Asta pentru că de această dată producătorul este Limbic Entertainment.
Un studio care, după o campanie de circa 60 de ore, vom constata că a rămas foarte fidel formulei care a consacrat seria – inclusiv calități și defecte. Universul narativ merge în paralel cu cel din Heroes of Might and Magic VI, nu în continuarea celui conturat în atâtea iterații de New World Computing – pe scurt, elementele de science-fiction din vechile jocuri Might & Magic au dispărut, în favoarea unui fantasy cât se poate de convențional.
Înaintea unei introduceri care îndeasă impresionant de multă expozițiune ștearsă, stângace și irelevantă, fără îndoială o trimitere involuntară către la fel de letargica deschidere a ultimului Might & Magic pe care l-am jucat (Mandate of Heaven), Legacy ne trece printr-un creator de party destul de limitat după standarde moderne, dar necesar și suficient pentru M&M X.
Read more: http://computergames.ro/review/might-magic-x-legacy-review/#ixzz58gHE3CDS
Avem la dispoziție patru rase care oferă mai departe trei clase „specifice”. Alegem dintre două portrete pentru fiecare gen și două tipuri de voce, iar din grupul general de abilități vedem filtrate cele tipice clasei (cu adevărat, există doar trei clase – un warrior, un ranger și un caster, dotați cu câte două abilități exclusive, în funcție de rasă).
Un sistem de șase atribute deja banale servește drept configurație a specializării personajului (Might, Magic, Perception, Destiny, Vitality și Spirit cresc forța, damage-ul magic, damage-ul ranged, evasion-ul, respectiv punctele de viață și mana), alături de un set de skill-uri croite în jurul echipamentului sau școlilor de magie disponibile.
Aventura începe în orașul Sorpigal-by-the-Sea (o referire la orașul subteran ce servește ca hub inițial în primul joc din serie) și, după obligatoriul quest în care cureți o pivniță de lighioane, ești mai mult sau mai puțin familiarizat cu interfața prin hubloul căreia vei petrece mult timp dacă vrei să vezi genericul de final.
Spun hublou pentru că va dura puțin să te adaptezi navigației tip “tunel” pe care o dictează sistemul de grid-uri, în timp ce grafica, chiar dacă a avansat semnificativ față de predecesor, rămâne la câțiva ani-lumină hotărâți în urma oricărui standard de decență acceptat de industria actuală.
Read more: http://computergames.ro/review/might-magic-x-legacy-review/#ixzz58gHFR1JY
