De obicei, când auzi Metal Gear, pui semnul egal între această serie şi console. Iar PC-ul în general duce lipsă de acest gen de jocuri, de acţiunea nebună, de combinaţii fantastice şi boşi supradimensionaţi, rămase apanajul unor titluri precum God of War.
Metal Gear Rising: Revengeance atacă însă PC-ul fără nicio urmă de frică, deşi are cel puţin o problemă: cei care nu au fost niciodată interesaţi de serie nu au nici cea mai mică idee despre poveste, cyborgi, roboţii uriaşi şi tot complotul politic completat de figurile tipice manga-urilor japoneze.
Internetul este însă și lung şi lat, astfel că nu e mai mare lucru să treci în revistă câteva rânduri pentru a te arunca apoi în viitorul lui Raiden, cyborg-ul samurai înarmat cu o katana ce taie metalul de parcă ar fi o foaie de hârtie.
revengeancess05Angajat de o firmă privată de securitate, Raiden este însărcinat cu protecţia unui prim-ministru african, dar convoiul este interceptat de alţi doi cyborgi, trimisi de o altă organizaţie, Desperado Enforcement. Câteva lupte mai târziu, Raiden este temporar învins şi trebuie să se apeleze la cele mai noi minuni ale tehnicii pentru a-şi continua cruciada împotriva celor care l-au răpit pe ministru şi ameninţă pacea mondială.
Ce-i drept povestea începe bine, dar involuează rapid în confuzie, trecând de la răpirea prim-ministrului la răpire de copii, apoi la un complot politic contra Americii din însăşi interiorul ţării, totul punctat de dialoguri fără prea mult sens dacă nu eşti fan al seriei.
Construcţia lui Raiden ca personaj, de la erou la anti-erou, problemele sale morale, par pe alocuri forţate, poate şi din cauza actorului care îi dă viaţă. De departe personaje ca Jetstream Sam sau Blade Wolf sunt mult mai bine realizate şi jucate şi aş fi apreciat mai multe ore în compania lor decât cele două DLC-uri dedicate. Povestea încâlcită nu e nimic neobişnuit pentru Metal Gear, însă cel mai mult am fost atrasă de linia inteligenţei artificale ascunsă în carcasa metalică a lui Blade Wolf. Ce se poate întâmpla când un AI începe să gândească singur…
Esenţialul în acest tip de jocuri este însă lupta. Revengeance îl pune pe Raiden în faţa a sute de inamici, de la simpli soldaţi până la imenşii boşi mecanizaţi cărora trebuie să le descoperi punctul slab pentru a-i pune la pământ. Bine, descoperit e un fel de-a spune, pentru că jocul îţi indică unde trebuie să loveşti pentru a declanşa anumite secvenţe, însă nu e mereu uşor să ajungi la zonele respective. În principiu, nu vrei să fii călcat în picioare, nimerit cu rachete, strâns de-ţi pârâie metalul armurii sau ţintuit de un tir de mitralieră venit dintr-un elicopter.
Read more: http://computergames.ro/review/metal-gear-rising-revengeance-review/#ixzz58rWqK31h
