Cum s-a realizat Mica Unire de la 24 ianuarie 1859
Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Albă Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.
Unirea Principatelor Române s-a făcut sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.
Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternică apropiere culturală și economică între cele două țări.
În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate la dată de 5 ianuarie 1859, în Moldova, că reprezentantul „Partidei Naționale”. Ulterior, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, în cadrul unei ședințe secrete a Adunării, această fiind acceptată în unanimitate.
Poartă Otomană și Austria au considerat evenimentul petrecut la 24 ianuarie 1859 o încălcare a Convenției de la Paris. Cu toate acestea, în textul Convenţiei din 1858 nu s-a prevăzut ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate.
Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, astfel a realizat unirea politică în anul 1862.
După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Principatele Unite primesc în mod oficial numele de România, abia prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866 deoarece pe data de 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România. În acest fel s-a creat actualul stat.
