Mai trebuie oare amintită popularitatea francizei Assassin's Creed? Încă de la primul titlu, lansat acum un deceniu, putem spune că această serie a cucerit industria de gaming, ani la rând jocurile Assassin's Creed înregistrând vânzări ce pot fi rivalizate doar de alţi giganţi precum Call of Duty sau Grand Theft Auto. În ultima vreme însă, în ciuda încercărilor celor de la Ubisoft (precum filmul cu Michael Fassbender, de care mai bine nu menţionăm), seria se află pe un evident trend descendent, pornit de trista amintire lăsată de Assassin's Creed: Unity.
În aceste condiţii, este lesne de înţeles de ce publisher-ul a renunţat în 2016 la a mai lansa un joc Assassin's Creed, oferind timp suplimentar celor de la Ubisoft Montreal pentru a realiza un titlu capabil să revitalizeze seria. Astfel a luat naştere Assassin's Creed Origins, joc ce se doreşte a fi un soi de reinventare a conceptului AC în ceea ce priveşte gameplay-ul, dar şi o ocazie unică, narativ vorbind, de a afla de unde a pornit întreaga frăţie a asasinilor. Din păcate, după cum se întâmplă de prea multe ori în această industrie deloc iertătoare, socoteala de acasă a studioului Ubisoft din Montreal nu s-a potrivit în întregime cu proverbialul calcul din târg.

De această dată, s-a optat pentru Egiptul Antic drept loc de desfăşurare a acţiunii, o alegere cum nu se poate mai potrivită pentru o serie care şi-a făcut un obicei din a reproduce fidel (în limitele posibile totuşi într-un joc video) diverse perioade istorice. Aşadar, în Assassin's Creed Origins putem explora Egiptul în timpul războiului civil purtat între renumita regină Cleopatra şi fratele acestuia, faraonul Ptolemeu al XIII-lea. În acest context, jucătorii vor intra în pielea lui Bayek, un medjay (un soi de şerif, protector, dar şi reprezentant al autorităţii faraonului) din regiunea Siwa, care, împreună cu nevasta sa Aya, trece printr-un moment foarte dificil.
Această traumă, pe care vă las plăcerea să o descoperiţi singuri, le schimbă complet viaţa celor doi, aruncându-i într-o perpetuă misiune de răzbunare, care va duce la apariţia frăţiei asasinilor. Din păcate, pe parcursul majorităţii jocului, relaţia dintre cei doi nu reuşeşte să fie deloc credibilă, Bayek şi Aya necomportându-se precum un cuplu care a trecut printr-o experienţă pe care nimeni nu şi-ar dori să o trăiască. Dimpotrivă, relaţia lor pare superficială, mânată de decizii stupide şi cu un deznodământ mult prea "neutru" pentru a genera emoţii din partea jucătorilor.

Însă nu ne-am aventurat în Assassin's Creed Origins pentru idila dintre cei doi protagonişti, ci mai degrabă, după cum o spune şi numele jocului, pentru a afla cum a luat naştere frăţia din care au făcut parte personaje precumAltaïr Ibn-La'Ahad, Desmond Miles, Edward Kenway şi, bineînţeles, favoritul tuturor fanilor seriei: Ezio Auditore da Firenze. Ei bine, în ciuda subtitlului său, Assassin's Creed Origins este foarte zgârcit când vine vorba de elementele vitale ce ţin de frăţia asasinilor: apariţia acesteia, mai mult accidentală, alegerea simbolului său, de-a dreptul penibilă, şi completa lipsă de interes arătată faţă de hidden blade, arma tradiţională a asasinilor. Rămâi cu senzaţia că scurtele momente legate de originile şi tradiţiile frăţiei asasinilor au fost adăugate foarte târziu în cursul procesului de dezvoltare a jocului, nefiind plănuite iniţial. Situaţia este într-o mică măsură salvată de introducerea, din nou, a secvenţelor jucabile în prezent, alături de o nouă eroină. Din păcate, şi în acest plan, povestea progresează mult prea puţin, adaptările făcute pentru a acomoda filmul Assassin's Creed fiind forţate, determinarea celor de la Ubisoft de a integra firul narativ, viziunea şi personajele îndoielnice din film fiind de-a dreptul îngrijorătoare pentru viitorul seriei.
A doua schimbare de paradigmă adusă de Assassin's Creed Origins este integrarea destul de agresivă a unormecanici caracteristice jocurilor RPG: în loc de misiuni avem acum quest-uri, sistemul de luptă a fost schimbat fundamental, dorindu-se a fi mai apropiat de ceea ce putem întâlni în seria Dark Souls, a fost introdus un sistem de loot, cu posibilitatea de a dobândi arme şi scuturi mai puternice de la inamicii doborâţi, ba chiar şi interfaţa a fost schimbată pentru a semăna cât mai mult cu omoloaga sa din Destiny.

