Dacă aş vrea să termin cât mai repede acest articol despre World of Warplanes, aş spune că este doar un World of Tanks cu avioane, după care m-aş retrage rapid într-o cârciumă să sărbatoresc aşa realizare jurnalistică. Din fericire, al doilea joc lansat de Wargamming.net m-a convins să vorbesc ceva mai mult despre el, mai ales că, la fel ca World of Tanks, merită o atenţie sporită.
Al Doilea Război Mondial este perioada ideală pentru orice producător de jocuri, fiind scena unor competiţii strânse între producătorii naţiunilor beligerante. Messerschmitt vs Spitfire. Mustang vs Zero. B-17 Flying Fortress vs Petrolul Ploiesti. Ca orice pasionat de jucării de luptă le-am căutat în Tech Tree şi, cu câteva excepţii, le-am găsit pe toate.
world-warplanes-shot-01În World of Warplanes putem deci să alegem aeronave germane, britanice, americane, ruseşti sau japoneze, iar la ultimul update s-a strecurat şi un biplan chinezesc, care însă nu beneficiază de urmaşi.
Tech Tree-ul fiecărei naţiuni urmează trei direcţii: avioane de vânătoare, vânători “grei” şi bombardiere, însă rămâne oarecum fidel celor mai folosite modele din conflict, așa că japonezii de pildă nu au decât avioane de luptă, în timp ce de la americani lipseşte tocmai Fortăreaţa Zburătoare menţionată mai sus. Lucru de înţeles de altfel, întrucât bestia respectivă era înţesată de mitraliere şi ar fi stricat toată distracţia, aşa cum de altfel a facut-o şi în realitate.
Progresia spre variante avansate de aeronave urmează modelul din World of Tanks, unde pentru deblocarea unui vehicul trebuie să obţii suficientă experienţă cu cel anterior. Creditele – valuta jocului – sunt în schimb folosite pentru achiziţionarea de avioane, pentru înarmarea lor şi pentru reparaţii. Gold-ul – valuta obţinută cu bani reali – este folosită pentru muniţie şi aeronave mai cu moţ, pentru activarea unui cont premium şi pentru convertirea experienţei specifice în experienţă generală.
world-warplanes-shot-02De remarcat însă că Wargaming nu au pus accentul – spre meritul lor – pe microtranzacţii, astfel că gold-ul nu face decât să accelereze cursul normal al jocului şi nu oferă vreun avantaj specific vreunui jucător.
Muniţia specială poate fi cumpărată şi cu credite, la o adică, contul premium oferă experienţă şi credite la o rată crescută, dar nu spectaculoasă, iar singurul loc unde Gold-ul face diferenţa este pictatul aeronavelor, unde o vopsea specială oferă 15% camuflaj în luptă, ceea ce nu poate fi un game-breaker.
Fiecare model are la dispoziţie câteva îmbunătățiri, de obicei de motor şi armament sau chiar a mitralierei din coadă, pentru bombardiere. Acestea pot primi şi bombe mai puternice, iar în cazul avioanelor de vânătoare grele, putem să le echipăm şi cu rachete (însă acestea nefiind ghidate, sunt mai utile pentru atacul ţintelor de la sol).
world-warplanes-shot-03În plus, putem echipa aeronavele cu cateva echipamente speciale cum ar fi o vopsea de calitate (scade rezistența la frecare) sau un sistem de ochire mai performant, dar acestea sunt destul de scumpe (iar impactul lor, deşi nu e neglijabil, nici nu constituie un avantaj spectaculos).
Avem chiar şi consumabile sub forma extinctoarelor portabile şi a combustibilului cu o cifră octanică superioară, iar acestea trebuie re-echipate după fiecare misiune, cu costul aferent. Chiar şi piloţii pot avansa în grad şi pot pune umărul la eficienţa avionului.
Implementarea aparatelor de zbor şi a particularităţilor lor istorice ar fi o provocare pentru orice producător care urmăreşte să balanseze adevărul istoric cu gameplay-ul, iar aici Wargaming străluceşte. S-a renunţat desigur la multe atribute tehnice în favoarea gameplay-ului, însă rezultatul este îmbucurător, mai ales că tradiţia a fost păstrată.
world-warplanes-shot-04Nemţii au avioane greoaie, puternice şi bine înarmate, britanicii sunt neîntrecuţi în viraje şi americanii în viteză de croazieră. Japonezii în schimb sunt fragili şi manevrabili, în timp ce ruşii sunt decenţi în toate aspectele. Un Spitfire va reuşi mereu să ajungă în coada unui Messerschmitt şi ai nevoie de noroc (a se citi picaj) pentru a prinde din urmă un Mustang.
