Munții Apuseni sunt un lanț muntos din Transilvania, parte a Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Curcubăta Mare (cunoscut și ca Vârful Bihor) cu o altitudine de 1849 de metri. Sunt delimitați la nord de Râul Barcău, la sud de Râul Mureș, la vest de Dealurile și Câmpia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. În Munții Apuseni se află peste 400 de peșteri.
Geneză și geologie[modificare | modificare sursă]
Carpații
Munții Apuseni sunt munți tineri, de încrețire, formați în orogeneza alpino-carpato-himalayana. Sunt compuși în general dintr-un mozaic de roci, predominant calcare, de aceea se explică numărul foarte mare de peșteri existente în zonă.
Relief[modificare | modificare sursă]
Relieful este unul carstic, bine dezvoltat, alcătuit din peșteri (Peștera Urșilor, Peștera Meziad), chei (Cheile Turzii), defilee (Defileul Mureșului). Altitudinile nu depășesc 2.000 m, cu maxime de 1.849 m, la Vârful Bihor, 1.836 m Vârful Vlădeasa, respectiv 1.826 Muntele Mare. În medie altitudinile oscilează în jurul a 1.000 de metri. Masivele muntoase pornesc radiar, din centru și intră în contact direct cu Câmpia de Vest, prin depresiunile "golf": Zarand, Beiuș, Vad Borod, bine populate, așezările urcând până la 1600 m. Principalele căi de traversare a Apusenilor sunt Pasul Vălișoara Vântului, Pasul Vârtop și Pasul vanturilor....
Diviziuni[modificare | modificare sursă]
Localizarea Apusenilor și a diviziunilor lor
Munții Crișului[modificare | modificare sursă]
Dealurile Crișene, incl. Depresiunea Beiușului, Depresiunea Vad
Munții Pădurea Craiului (Vârful Runcului, 822 m)
Munții Codru-Moma (Vârful Pleșu, 1.112 m)
Munții Șes-Meseșului[modificare | modificare sursă]
Munții Meseșului (Vărful Măgura Priei 996 m)
Muntele Șes (Plopiș) (Vârful Măgura Mare, 918 m)
Depresiunea Șimleu, considerată deseori parte a Bazinului Transilvănean-Podișul Someșan
Munții Șimleu, considerați deseori parte a Bazinului Transilvănean-Podișul Someșan (Vârful Măgura Șimleului, 597 m)
Masivul Bihor[modificare | modificare sursă]
Munții Bihorului (Vârful Bihor, 1.849 m)
Munții Vlădeasa (Vârful Vlădeasa, 1.836 m)
Muntele Mare (Vârful Muntele Mare, 1.826 m)
Munții Gilăului
Muntele Găina (vârful Găina, 1.486 m)
Depresiunea Brad
Depresiunea Huedin
Munții Mureșului[modificare | modificare sursă]
Munții Zarandului (Vârful Drocea, 835 m)
Munții Metaliferi
Munții Trascăului
Hidrografie[modificare | modificare sursă]
Ruinele cetății Bologa, la poalele Masivului Vlădeasa
Munții Apuseni sunt traversați de mai multe râuri, existând și o serie de lacuri formate. Printre cele mai importante se află:
Râul Someșul Mic
Râul Crișul Repede, Râul Crișul Alb și Râul Crișul Negru
Râul Barcău
Râul Arieș
Râul Ampoi
Lacurile carstice Vărăsoaia și Ighiu
Lacul Fântânele
Lacul Tarnița
Clima[modificare | modificare sursă]
Clima este una temperat-continentală moderată cu nuanțe de tranziție, având și influențe oceanice. Temperatura medie anuală este între 6 și 10°C, precipitațiile fiind de 700-1.000 mm/an.
Fauna și vegetația[modificare | modificare sursă]
Vegetația este alcătuită din păduri de foioase și conifere (la peste 1.300 m). Fauna este foarte diversă, fiind prezente specii ca vulpea, lupul, jderul, cerbul, căprioara, veverița sau ursul. Recent, într-un articol publicat în decembrie 2011, se arată că, în galeriile de la Roșia Montană și în sat, față de cele 9 specii de lilieci (indicatori ecologici și pentru biodiversitate) cunoscute anterior la Roșia Montană s-au identificat alte 3 specii noi.[1]
Populația și așezările[modificare | modificare sursă]
Zona se remarcă printr-o densitate scăzută a populației, fiind, totuși, cei mai populați munți de pe teritoriul României. Așezările sunt compuse din sate mici, numite "crânguri", risipite (gospodării împrăștiate, despărțite prin fânețe sau pășuni), în județele Arad, Bihor, Cluj, Alba și Hunedoara.
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
Cascada Iadolina
Cascada Evantai
Cascada Moara Dracului
Cascada Răchițele (Vălul Miresei)
Cascada Săritoarea Ieduțului
Cascada Vârciorog
Cascada Pătrăhăițești (Buciniș)
Cetățile Ponorului
Cetățile Rădesei
Cheile Albacului
Cheile Mândruțului
Cheile Galbenei
Cheile Râmeților
Cheile Ordancușei
Cheile Turzii
Cheile Turului / Turenilor
Canion Sighiștel
Izbucul Tăuzului
Izbucul Cotețul Dobreștilor
Lacul Fântânele
Lacul Floroiu (Valea Drăganului)
Lacul Leșu
Lacul Tarnița
Peștera Coiba Mare
Peștera Coliboaia
Peștera Hodobana
Peștera Meziad
Peștera Măgura
Peștera Porțile Bihorului
Peștera Poarta lui Ionele
Peștera Scărișoara
Peștera Drăcoaia
Peștera Pișolca
Peștera Urșilor
Peștera Huda lui Papară
Peștera Poarta Zmeilor
Peștera Vârtop
Peștera Vântului
Piatra Galbenei
Rezervația naturală Padiș
Țara Moților
Vârful Bihorul
Vârful Gaina
Vârful Curcubăta Mică
Vârful Tăul Mare
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Lista grupelor muntoase din Carpații Occidentali
Munții Carpați
Carpații Orientali
Carpații Meridionali
Țara Moților
Referințe[modificare | modificare sursă]
^ http://www.travaux.r...594-529-540.pdf
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
Octavian Mândruț - Mic atlas de geografie al României, Ed. Corint, București 2006
Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]
Geologia Munților Apuseni, Virgil Ianovici, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1976
