În această perioadă are loc culesul viei în marile podgorii, dar proprietarii acestora se confruntă cu un deficit de forţă de muncă mai acut decât în 2016, în condiţiile în care zilierii sunt mai puţini şi cer mai mulţi bani. Chiar şi aşa, podgorenii spun că în 2017 vor obţine vinuri „de vinotecă”.
Între 60 şi 100 de lei pe ziua de lucru cer oamenii veniţi la culesul marilor podgorii, pentru că sunt mai puţini la număr şi, implicit, au mai mult de muncă. De cealaltă parte, proprietarii podgoriilor spun că acest fenomen este accentuat de faptul că oamenii primesc ajutoare sociale atât de consistente încât le vine tot mai greu să iasă la muncă. Iar reprezentanţii podgorenilor – reuniţi în Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) – acuză schimbări în legislaţia muncii care fac şi mai dificilă angajarea de zilieri în sectorul viticol.
„Patronatul Naţional al Viei şi Vinului a înaintat o petiţie prin care arată, între altele, că Legea nr. 105/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011, prin modificarea introdusă la art. 1 îngrădeşte dreptul la muncă al persoanelor fizice şi pune în pericol desfăşurarea activităţii unor operatori economici care acţionează în domeniul producţiei horticole şi viticole. Am primit şi un răspuns, respectiv că acea prevedere legislativă este avută în vedere pentru a fi corectată, dar până să se întâmple acest lucru va trece perioada culesului”. El a atras atenţia că „trebuie debirocratizate urgent condiţiile de angajare a zilierilor, dar şi cele de angajare a persoanelor din străinătate, pentru că în 2017 a avut loc un adevărat exod al forţei de muncă din agricultură spre alte domenii şi mai ales spre alte ţări”.
Cele mai multe societăţi comerciale care administrează podgorii oferă, pe lângă plata în bani, şi transportul zilierilor, dar şi masă caldă sau un echivalent în produse. Nici aceste facilităţi nu sunt însă convingătoare pentru a-i atrage la muncă pe oamenii care nu au de lucru, ei temându-se că ar putea pierde definitiv ajutoarele de la stat dacă se angajează.
În Prahova, spre exemplu, proprietarii de viţă-de-vie caută persoane care să lucreze cu ziua, pentru recoltat. Numai că, deşi au nevoie de bani, mulţi fug de muncă. Iar cei care acceptă vor bani mai mulţi. „Anul acesta, zilierii vin pentru 60 pe zi, dar numai pe 8 ore. Pe lângă aceşti bani, noi le mai dăm cafea, vin sau ţuică. Alţii, care au şi fabrici de mezeluri, dau pe lângă bani cârnaţi sau salam. Sunt mai scumpi zilierii anul acesta. E bătaie pe zilieri, sunt puţini şi se duc la cine dă mai mult”, a declarat, pentru MEDIAFAX, proprietarul unei culture de viţă de vie din Ceptura. Anul trecut, în Ceptura, un zilier a primit 50 de lei, pe zi.
La rândul său, directorul Centrului de Vinificaţie Rovit din Valea Călugărească, Mihai Garvil, a declarat corespondentului MEDIAFAX că angajează zilieri, însă plata este în natură. „Noi aducem zilieri la cules. Nu le dăm bani. Plata se face în natură. Le dăm 10-12% din ceea ce culeg, adică struguri. Aducem zilieri din Valea Călugărească, dar şi din Telerman. Facem aşa de ceva ani”, a declarat Gavril. Acesta a mai precizat că producţia de anul acesta este „relativ bună”, precizând că speră să recolteze, anul acesta, între 50 şi 60 de tone de struguri. Valea Călugărească este renumită pentru culturile de viţă-de-vie. Aici sunt 1.400 de hectare de vie, declarate la Primărie. La finele lunii septembrie, autorităţile vor organiza Festivalul Vinului.
La Galaţi, zilieri sunt recrutaţi inclusiv prin reţelele de socializare. Deoarece nu au cu cine să culeagă viile, fermierii gălăţeni apelează la muncitori din alte judeţe. Staţiunea de Cercetare Viticolă de la Tg. Bujor, de exemplu, caută zilieri pentru culesul viilor. Unitatea - una dintre cele mai mari din judeţul Galaţi - are nevoie de cel puţin 300 de persoane pentru a culege strugurii din via care se întinde pe 370 de hectare. Activităţile la vie au început zilele trecute şi până în prezent la muncă nu au venit decât 200 de persoane. Cei mai mulţi zilieri sunt din alte judeţe, deoarece administratorii nu au găsit muncitori în Tg. Bujor sau în localităţile învecinate. Aceştia au fost recrutaţi pe internet prin intermediul reţelelor de socializare. Muncitorii care vin de la distanţă primesc două mese calde pe zi şi cazare, ceea ce creşte cheltuielile Staţiunii de Cercetare.
„Găsim foarte greu forţă de muncă, am avut cel mult 200 de persoane într-o zi. Avem la muncă zilieri din Adjud, Tg. Neamţ şi Vaslui. De asemenea, aşteptăm persoane din Suceava, ne-au spus că vor veni. Pe cei care vin din alte judeţe îi cazăm la noi, le dăm şi două mese calde pe zi. În Tg. Bujor nu prea găsim persoane, avem cel mult 30 de zilieri din oraş şi din satele învecinate”, i-a relatat corespondentului MEDIAFAX directorul Staţiunii de Cercetare Viticolă Tg. Bujor, Alina Donici.
Problema zilierilor este una naţională, spun administratorii Staţiei de Cercetare Viticolă Tg. Bujor. Lipsa forţei de muncă înseamnă pierderi pentru producătorii agricoli. „Noi ne-am propus să terminăm culesul viei în trei săptămâni, dar nu o să reuşim. O să se prelungească perioada culesului cu mai multe zile, probabil o săptămână. Problema este că dacă se prelungeşte prea mult apar pierderile de producţie, la noi nu a plouat şi se ofilesc strugurii, vom avea o producţie mai mică. Se plâng şi colegii noştri din toată ţara, este o problemă naţională”, a mai spus Alina Donici.
Fermierii gălăţeni nu găsesc forţă de muncă în condiţiile în care în judeţul Galaţi şomajul este ridicat. Judeţul se află pe locul trei în topul şomajului, având un număr dublu de şomeri faţă de media naţională. Localnicii refuză să vină la muncă şi preferă să trăiască din ajutoare sociale. „Dacă ar veni la recoltat ar cîştiga între 60 şi 100 de lei pe zi. Asta înseamnă să munceşti, nu îţi dă nimeni banii ăştia degeaba. Sunt unii care preferă ajutoarele de la venit minim garantat sau populaţia îmbătrânită, astea cred că sunt motivele”, a declarat inginerul şef de la Staţiunea de Cercetare Viticolă, Nicolae Bârliga.
În trecut, fermierii gălăţeni utilizau muncitori din Republica Moldova. Din momentul în care România a devenit stat membru UE, persoanele de peste Prut au avut nevoie de permis de muncă. Documentul este greu de obţinut, aşa că numărul basarabenilor care lucrează la fermele gălăţene s-a împuţinat.
Reprezentanţii podgorenilor sunt însă optimişti în legătură cu recolta şi mai ales privind calitatea acesteia, apreciind că în 2017 vor obţine producţii cu 10-15% mai mari, iar vinul va fi „de vinotecă”.
„În urma consultărilor cu membrii Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, subliniem că, din punct de vedere calitativ, vinul românesc din producţia anului 2017 va fi unul de excepţie, ideal pentru învechirea în vinotecile cramelor şi ale iubitorilor de vin. Din punct de vedere cantitativ, estimăm o creştere la nivel naţional cu 10-15% faţă de producţia anului 2016, la un total de 3,6 milioane hectolitri de vin”, a transmis recent PNVV.
Spre deosebire de anul precedent, îngheţul de la sfârşitul lunii aprilie şi grindina nu au afectat suprafeţe semnificative cultivate cu viţă-de-vie la nivel naţional şi nici nu a existat presiune din punct de vedere fitosanitar, conchid reprezentanţii patronatului.
Create an account or
