Posts by CosmiNN

daca te referi ca s-a postat greu portofoliu este ca avem o  problema

contra.

mai lucreaza la blur / text

blur naspa , 

text lafel

urmareste tutoriale.

:welcome:

 În cadrul acesti ediţii , postaţi poze cu "Desiigner" 

 Pozele HD au şanse mari de câştig.

 Aveţi dreptul la o singură poză.

 Nu aveti voie sa puneti poze identice.

 Premiu ediţie: 20 puncte câştigător  / 0 participanţi. 

Castigator !

Întrebare : Ce ai face dacă ai fi pentu o zi Dan Bilzerian?

Răspundeți lăsând reply în acest topic.

 Câștigătorul: 20 de puncte.

 Participanții: 0 puncte.

Mi-aş petrece timpul cu cei dragi alături, cu prietenii, familia, apoi aş face ceea ce vreau eu, ce îmi place să fac mereu din plăcere.

Castigator !

Paul walker

În botanică, un fruct este ovarul copt (împreună cu semințele) aparținând unei plante cu flori. Fructele sunt mijloacele prin care plantele cu flori își împrăștie semințele.

Formarea fructelor[modificare | modificare sursă]

După ce ovulul plantei este fecundat, ovarul începe să crească în dimensiuni. Petalele florii cad, iar ovulul se dezvoltă devenind sămînță. Creșterea fructului continuă pînă în momentul în care sămânța a ajuns la maturizare. La unele fructe cu mai mult de o sămânță, dimensiunile finale ale pulpei fructului sunt direct proporționale cu numărul de ovule fertilizate in diferite moduri.

Utilizări[modificare | modificare sursă]

Majoritatea fructelor au valoare alimentară, fiind consumate atât crude cât și conservate sub formă de gemuri, marmelade, compoturi etc. Fructele sunt bogate în substanțe dulci, hrănitoare și vitamine. Fructele sunt de asemenea parte componentă a prăjiturilor, înghețatelor, iaurturilor etc. Dieta formată numai din fructe se numește fructarianism, iar adepții ei sunt fructarieni.

Tipuri de fructe[modificare | modificare sursă]

Fructe cărnoase dehiscente[modificare | modificare sursă]

Fructele cărnoase sunt de obicei viu colorate datorită antocianilor și carotenoizilor din celule. Celule parenchimatice ale mezocarpului acestora au membrane subțiri și conținutul suculent și bogat; când nu sunt încă mature însă, fructele cărnoase conțin taninuri și acizi organici care le fac astringente și acre.

Bacă dehiscentă - Ecballium elaterium (plesnitoare)

Capsulă cărnoasă - Impatiens noli-tangere (slăbănog)

Drupă dehiscentă - Juglans regia (nuc)

Fructe cărnoase indehiscente[modificare | modificare sursă]

Bacă: Solanum lycopersicum (roșie), Vaccinium myrtillus (afin), Vitis vinifera (viță-de-vie)

Drupă: Prunus avium (cireș), Prunus domestica (prun), Prunus persica (piersic)

Hesperida: fam. Rutaceae: Citrus aurantium(portocala), Citrus limon(lamaie)

Fructe uscate dehiscente[modificare | modificare sursă]

Fructele uscate au celulele pericarpului cu membranele îngroșate, strâns unite între ele și lipsite de sucuri și substanțe nutritive. Pereții fructului au fie o coajă tare (aluna, ghinda), fie un înveliș pergamentos (păstaia, capsula).

Capsulă loculicidă: Tulipa sylvestris (lalea)

Capsulă poricidă: Papaver rhoeas (mac)

Capsulă septicidă: Gossypium (bumbac)

Foliculă: Delphinium consolida (nemțișor-de-câmp)

Păstaie: Pisum sativum (mazăre)

Siliculă: Capsella bursa-pastoris (traista-ciobanului)

Silicvă: Brassica rapa (rapiță)

Fructe uscate indehiscente[modificare | modificare sursă]

Achenă: Helianthus annuus (floarea-soarelui)

Alună: Corylus avellana (alun)

Cariopsă: Triticum aestivum (grâu)

Disamară: Acer campestre (jugastru)

Jir: Fagus sylvatica (fag)

Ghindă: Quercus robur (stejar)

Monosamară: Fraxinus excelsior (frasin)

Fructe multiple[modificare | modificare sursă]

Poliachenă: Fragaria moschata (căpșun)

Polidrupă: Rubus caesius (mur), Rubus idaeus (zmeur)

Fructe compuse[modificare | modificare sursă]

Siconă: Ficus carica (smochin)

Soroză: Morus nigra (dud negru)

Știulete: Zea mays (porumb)

Hesperidă: Citrus aurantiacum (portocal)

Melonidă: Citrullus lanatus (pepene roșu)

Poamă: Cydonia oblonga (gutui), Malus pumila (măr), Pyrus domestica (păr)

Fructe false[modificare | modificare sursă]

Pseudobacă: Juniperus communis (ienupăr)

Pseudodrupă: Gingko Biloba (ginkgo biloba)

Legumă este un termen culinar generic care desemnează orice parte a unei plante consumată uzual de oameni ca hrană, fiind o plantă cultivată sau necultivată care este cunoscută și apreciată de cultura populației locale, dar nu face parte din următoarele categorii culinare: cereale, fructe, ierburi sau mirodenii. Aceste plante fiind apreciate datorită conținutului lor în substanțe nutritive ca hidrocarbonate, proteine, grăsimi vegetale, vitamine, substanțe minerale, uleiuri eterice, acestea din urmă având rol important în digestie.

Legumele pot fi clasificate după o serie de criterii:

Legume de câmp care se cultivă pe ogor sub cerul liber.

Legume de seră

Legume după partea folosită ca rădăcina, frunzele, sau alte părți ale plantei

Legume după familia din care face planta

Roșia (pătlăgica roșie sau mai rar tomata), numită științific Solanum lycopersicum, este o plantă din familia Solanaceae, apropiată pe linie genetică de următoarele plante, de asemenea originare din "Lumea Nouă": tutun, ardei, cartof, vânătă și physalis alkekengi. Roșia este o plantă nativă a sudului Americii de Nord și nordului Americii de Sud, având un areal natural de extindere din centrul Mexicului până în Peru.

Este o plantă perenă, crescută adesea în climate temperate ca o plantă anuală, atingând frecevent între 1 și 3 m înălțime, cu un trunchi mai mult ierbos, care crește de cele mai multe ori, ca orice altă plantă cățărătoare, pe tulpinile altor plante, pe bețe sau garduri.

Este cultivată la aproape toate latitudinile, ocupând o suprafață de aproximativ 3 milioane de hectare, adică o treime din terenul consacrat legumelor.[necesită citare]Frunzele plantei sunt lungi de 10–25 cm, de formă penat-compusă, având 5–9 frunzulițe, fiecare dintre acestea având până la 8 cm lungime, cu margini serate. Atât trunchiul cât și crenguțele, respectiv frunzele sunt acoperite cu excrescențe asemănătoare părului animalelor. Florile sunt mici, de circa 1–2 cm, galbene, având corola formată din cinci sepale și cinci petale, fiind grupate în inflorescențe de 3 până la 12 flori. Rosia are un pH acid de 5,5.

Cuvântul tomată, respectiv toate variantele sale din spaniolă, engleză și alte limbi, este un cuvânt derivat din limba populațiilor mezo-americane Nahua: tomatl. Numele științific al plantei, care provine din latină, lycopersicum, semnifică "piersică-lup", conform lyco - lup și persicum - piersic(ă).

Din punct de vedere botanic roșia este un fruct.[1] În anul 1893 Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii în mod unanim a decis că la colectarea taxelor vamale roșiile trebuie considerate legume (deși curtea a trecut în revistă faptul că din punct de vedere botanic, roșiile sunt fructe).[2] În anul 2001 Uniunea Europeană a decis oficial că roșia este fruct, și nu legumă.[3]

Castravetele (Cucumis sativus) sau cum i se mai spune în Moldova "pepene" este o plantă legumicolă din familia Cucurbitaceae care include dovlecelul, dovleacul, pepenele galben și cel verde etc., și este cultivat pe scară largă. Provine din India și este cultivat în regiuni tropicale și temperate. Se cultivă în numeroase varietăți, datorită diversității fructelor.

Planta de castravete este o viță târâtoare de 1,5 – 2 m lungime, care crește agățându-se pe spaliere sau alte structuri de susținere cu ajutorul cârceilor. Planta are frunze mari care acoperă fructul. Acesta este cilindric, alungit, cu margini rotunjite, și poate crește până la 60 cm, cu un diametru de 10 cm. De obicei crește de cam de 10 cm lungime. Castraveții pot fi mâncați în stare crudă sau murați (murături).

Planta se dezvoltă dintr-o sămânță închisă. Din punct de vedere științific, rezultatul polenizării plantei de castravete este un fruct. Clasificarea acesteia ca legumă, ca și în cazul roșiilor și a dovlecelului, de exemplu, este arbitrară și se bazează în principal pe folosirea acestuia în bucătărie.

Varza (Brassica oleracea), cunoscută și sub numele de curechi, este o legumă comestibilă verde sau roșie, una din cele mai vechi legume cunoscute de om. Era cunoscută în rândul alchimiștilor drept materia primă a alimentelor. Sucul verzei roșii poate fi întrebuințat ca indicator pH.

Varza este plantă bianuală: în primul an vegetează, iar în al doilea an înflorește. Face parte din familia Crucifere, numită așa deoarece are floarea de tipul patru, cu elementele florale așezate în cruce. Florile sunt grupate în inflorescențe de culoare galbenă.

Varza de Bruxelles (Brassica oleracea gemmifera) are o tulpină înaltă și căpățână mică. De la această varză se consumă mugurii ce se formează la subsuoara frunzelor.

Varza creață (Brassica oleracea sabanda) are frunzele încrețite și căpățâna afânată. Varza se cultivă în toate regiunile țării,[care?] dar mai ales pe terenuri irigate.

Varza albă (Brassica oleraca) este recomandată a fi întrebuințată în tratamentul anemiei, diabetului zaharat, litiazei biliare, tusei (suc de varză și miere), afecțiunilor renale, hemoroizilor, durerilor de ficat (varză crudă sub formă de cataplasme) și ulcerului gastric.

Varza albă acționează ca laxativ, vitaminizant (pentru pacienții care se refac după o perioadă în care au zăcut) și ajută la prelungirea vieții (vitamina A conținută în varză întârzie îmbătrânirea, hrănind țesuturile).

Varza albă poate fi consumată ca varză murată, și în acest caz constituie un remediu excelent în tratarea alcoolismului, întărirea gingiilor și tratarea infecțiilor intestinale; ceai de varză: acesta ajută la vindecarea bronșitelor cronice, dar și la tratarea diareei și a constipației; cataplasme cu foi de varză albă (se aplică local), care ajută la vindecarea rănilor, plăgilor și tumorilor.

Felina Larry a fost o figură familiară pe treptele din faţa uşii negre a reşedinţei prim-ministrului britanic de pe Downing Street numărul 10, încă de când s-a instalat acolo pe funcţia de animal de companie şi prădător de rozătoare, în 2011. Maestru în capturarea şoriceilor, motanul Larry va locui în continuare în casă pe timpul şederii Theresei May, succesoarea lui David Cameron în funcţia de premier al Marii Britanii.

"Larry motanul nu este deţinut de familia Cameron, este al unui servitor, va rămâne în casă după ce premierul o va părăsi", a declarat un purtător de cuvânt al Guvernului Britanic.

Motanul care a fost îngrijit în tinereţile sale în aşezâmăntul pentru animale "London's Battersea Cats and Dogs Home" a fost adus pe Downing Street în 2011. Atunci i-a fost încredinţată o misiune clară: să devină spaima şoriceilor, să extermine pe cât posibil micile rozătoare. La vremea aceea, un şobolan negru fusese văzut în timp ce traversa pe lângă uşa din faţa a reşedinţei de la numărul 10, Downing Street. Se întâmpla chiar în vreme ce în faţa casei se transmitea live într-o emisiune televizată.