Salut
-
#3061Reply in Introduce Yourself
-
#3063Reply in Music
-
#3064Reply in Personal Creations
praf ala numesti tu blur poti sa iei exemplu de la frontex de la mine de la wake.
Nush cine te-a facut pe tine lider gfx..
ce sa i-au ma de la tine? :))) bunule stai in banca ta si gata nu sarii cu gura aia la mine
Inteleg hai ca mai merge
Dar asta ce e ?
am postat alta poza si nu era chiar asa clara si mna a iesit asa
-
#3065Reply in Personal Creations
1. nu ofer psd nimanui decat fondatorilor
2. nu o sa postez avatarele pe care le fac la cereri
3. daca ma considerati R.I.P vreau dovada nu vorbe
-
#3066Reply in Requests Archive
-
#3067Reply in Requests Archive
-
#3068Reply in Introduce Yourself
cand ai facut tu 19 ma praf
welcam !
-
#3069Reply in Proposals & Suggestions
Pro, o idee foarte buna
-
#3070Reply in Chat & Socialize
La multi ani !
-
#3071Reply in Creations Archive
mutat la designeri
-
#3072Reply in Creations Archive
Mutat la membri
-
#3073Reply in Creations Archive
membru banat
tc.
-
#3074Reply in Designer Applications Archive
mai invata la text / blur
fa ceva pe render
Acceptat.
Topic Closed.
-
#3075Reply in Rank Requests
1. nu esti capabil de acest grad
2. o cerere odata la 14 zile
Contra.
-
#3076Reply in Requests Archive
O cerere odata la 7 zile
topic inchis !
-
#3077Reply in News about the world
Multe persoane ascultă muzică atunci când se află la volan, dar cercetătorii susţin că acest obicei poate avea efecte majore asupra abilităţii de concentrare a şoferului.
Experţii au realizat măsurători ale activităţii cerebrale a voluntarilor în timp ce ascultau muzică, informează Mail Online. Rezultatele au dovedit că gradul de reacţie al participanţilor a scăzut, nivelul stresului fiind mult mai mare în aceste condiţii.
Cercetătorii din cadrul University College London au descoperit că schimbarea direcţiei privirii de la o sursă de sunet poate avea un efect profund asupra activităţii cerebrale. Fenomenul are loc deoarece creierul uman este obişnuit ca direcţia în care privim şi sunetul să fie aceeaşi.
Studiul a fost proiectat pentru a recrea o situaţie obişnuită în care ascultăm muzică, persoanele încercând să urmărească un singur sunet din cele redate. ,,Am fost surprinşi de schimbările majore şi semnificative de la nivelul activităţii cerebrale. Dacă persoanele, de exemplu, sunt stresate sau implicate în sarcini mai complexe, acest efect ar putea fi mult mai puternic,'' a declarat unul dintre autorii studiului, dr. Ulrich Pomper.
Cei 19 participanţi care au privit către difuzoare au fost instruite să urmărească doar sunetul ce reieşea dintr-o boxă, alte sunete de fundal fiind ignorate. În acelaşi timp, aceştia au fost puşi să privească către difuzorul din care se auzea sunetul asupra căruia trebuiau să se concentreze, alternând cu difuzorul din care se auzeau sunetele ce trebuiau ignorate.
În timpul testului, creierul participanţilor a fost monitorizat de o electroencefalogramă.
Experţii au descoperit că timpul de reacţie era mult mai lent atunci când participanţii nu priveau către difuzorul pe care trebuiau să-l asculte. De asemenea, activitatea cerebrală a acestora era mult mai crescută deoarece subiecţii trebuiau să se concentreze mult mai bine.
Sursă : Descoperă.Ro
-
#3078Reply in News about the world
În 1397, delegaţii ale Danemarcei, Norvegiei şi Suediei realizează Uniunea de la Kalmar, ce prevedea reunirea celor trei regate sub aceeaşi coroană.
Uniunea de la Kalmar (1397-1523) este o uniune scandinavă, în care au intrat regatele Norvegiei, Suediei şi Danemarcei şi care se afla sub conducerea unui singur monarh. În 1388, Margareta I a devenit regenta celor trei regate. Ea l-a desemnat succesor pe nepotul său, Erik de Pomerania, care a fost încoronat la Kalmar, în Suedia, în 1397. Fiecare ţară îşi păstra propriile legi, obiceiuri şi propria administraţie.
Sursă : Descoperă.ro
-
#3079Reply in News about the world
Peste 30 de ani, oamenii nu vor mai face sex pentru a se reproduce, susţine un profesor de la Universitatea Standford. n
Hank Greely, director al Colegiului de Drept şi Bioştiinţă din cadrul Universităţii Standford, consideră că procesul reproductiv va începe în momentul în care părinţii vor alege dintr-o mulţime de embrioni creaţi în laborator cu ajutorul ADN-ului partenerilor.
Deşi procesul poate fi realizat şi în prezent, Greely consideră că va fi mult mai convenabil din punct de vedere financiar atunci când partenerii vor alege această metodă în viitor pentru prevenirea bolilor. Procesul implică prelevarea unei mostre de piele de la femeie pentru crearea celulelor stem, care în cele din urmă este transformată în ovul, informează Independent. Următorul pas este fertilizarea ovulelor cu spermatozoizi prin care va rezulta un grup de embrioni.
Analizele realizate asupra embrionilor ar putea oferi detalii privid potenţialele boli, profesorul de la Stanford sugerând că procesul ar putea fi utilizat în viitor şi pentru alegerea culorii ochilor sau a părului copilului. ,,Cred că unul dintre cele mai negative aspecte ale creării embrionilor în laborator va fi rata crescută a divorţurilor atunci când ea va alege embrionul nr 15 şi el numărul 64,'' a declarat Greely.
Cercetătorul susţine că orice cost va fi mult mai mic faţă de cel al tramentelor pentru un făt bolnav.
Sursă : Descoperă.ro
-
#3080Reply in News about the world
National Institute of Standards and Technology (NIST) din Statele Unite ale Americii analizează părţile minuscule ale timpului şi spaţiului în care trăim pentru a redefini modul în care măsurăm Universul.
În prezent, institutul a descoperit cea mai precisă valoare a constantei lui Planck, numărul prin care Committee on Data for Science and Technology va revizui definiţia oficială a kilogramului în 2018, informează Science Alert.
NIST susţine că noul număr ce defineşte constanta lui Planck este 6.626069934 x 10^−34 kg∙m2/s, astfel fiind înlocuit numărul anterior de 6.62607004 x 10^−34 kg.m2/s. Constanta a primit denumirea de la fizicianul Max Planck, aceasta poate determina masa unui obiect.
De la determinarea anumitor unităţi de măsură prin obiectele din natură existente, de exemplu un inch este egal cu trei boabe de porumb, în prezent experţii utilizează tehnici mult mai complicate pentru determinarea unităţilor de măsură. Secundele se bazează pe perioada de timp în care un atom se mişcă înainte şi înapoi sub influenţa anumitor condiţii, iar un metru se bazează pe lungimea unei raze de lumină în vid pe parcursul unei fracţiuni de secundă.
Pentru o lungă perioadă de timp, kilogramul a avut o singură referinţă-Le Grand K. Cilindrul confecţionat din platină şi iridiu a fost ţinut într-un depozit din Paris, fiind reprezentativul perfect al unui kilogram. Însă, în timp unii atomi de pe acest cilindru pot fi eliminaţi, obiectul nemaifiind reprezentativ pentru kilogramul perfect.
O metodă mult mai bună de standardizare a kilogramului ar putea fi reprezentată prin numărul specific de atomi dintr-un anumit element. Tehnologia echilibrului Kibble utilizată de NIST se referă la o greutate amplasată pe un braţ şi o bobină cu un fir metalic amplasat într-un câmp magnetic. Prin trecerea unui curent de-a lungul bobinei fiind creat un alt câmp magnetic care se loveşte de o anumită masă.
Prin măsurarea curentului şi a mişcării braţului, cercetătorii au descoperit constanta lui Planck. NIST a descoperit noua constantă prin utilizarea mai multor rezultate şi înţelegerea proprietăţilor câmpului magnetic al dispozitivului.
Sursă : Descoperă.ro















