Back to Cr3aTuRa's profile
Cr3aTuRa

Posts by Cr3aTuRa

1,008 posts

  1. #741
  2. #742
  3. #743
  4. #744
  5. #745
  6. #746
    Știați că ? Molusca
    Reply in Did you know that

    Moluștele (lat. Mollusca) sunt animale nevertebrate protostomiale. Denumirea de moluște provine din latinescul molluscus (mollis însemând moale) și reprezintă principala caracteristică a corpului acestor organisme. Printre reprezentanții moluștelor sunt scoicile, melcii, sepiile, caracatițele. Sunt metazoare celomate protostomiene, cu simetrie bilaterală. În cursul evoluției, unele au devenit asimetrice (majoritatea melcilor).

     

    Corpul moluștelor nu este segmentat, dar la majoritatea se disting trei regiuni: cap, picior și masă viscerală.

     

    Capul este bine dezvoltat și distinct la gasteropode și cefalopode, și redus la amfineurieni și scafopode. În cazul lamelibranhiatelor, capul a regresat până la dispariție. Melcii, limacșii, caracatița, sepia și nautilul au capul bine diferențiat, iar la scoici acesta este practic inexistent.

     

    Piciorul este un organ muscular situat în partea ventrală a corpului. La cefalopode, picioarele sunt aranjate în regiunea capului.

     

    Masa viscerală are forma unui sac, în care sunt localizate organele interne ce realizează funcții de relație, de nutriție și de reproducere.

     

    În afară de cap, picior și de masa viscerală, majoritatea moluștelor mai au manta și cochilie. Mantaua și cochilia sunt organe caracteristice moluștelor. Aspectul mantalei este de membrană. Ea mai poartă și denumirea de pallium și este formată din unul sau două pliuri care provin din peretele corpului. Funcțiile mantalei sunt diferite. Astfel, ea protejează corpul (în special masa viscerală), secretă cochilia, iar la unele moluște servește ca organ respirator. Între manta și peretele corpului se găsește un spațiu numit cavitate paleală. Această cavitate mai poartă și denumirea de cavitatea mantalei. În cavitatea paleală sunt adăpostite branhiile și alte organe.

     

    Cochilia (numită popular și scoică) este caracteristică moluștelor, asemenea cavității paleale. Ea este o formațiune dură, calcaroasă, cu rol principal de protecție a masei viscerale și a întregului animal. Mai are și rol de schelet extern, pe cochilie fiind fixat o parte din musculatura corpului. Forma cochiliei diferă de la un grup de moluște la altul. De asemenea, diferă și gradul ei de dezvoltare. Ea poate fi formată din una, două sau mai multe bucăți. La unele moluște, cochilia a regresat până la dispariție.

     

    Organizarea internă[modificare | modificare sursă]

    Funcții de relație[modificare | modificare sursă]

    Sistemul nervos la moluște este de tip ganglionar și constă în ganglioni nervoși, concentrați în partea anterioară a corpului, și în cordoane nervoase, care pleacă de la ganglioni spre toate organele corpului.

     

    Funcții de nutriție[modificare | modificare sursă]

    Sistemul digestiv

    Osfradiul

    Sistemul respirator

    Sistemul circulator

    Sistemul excretor

    Funcții de reproducere[modificare | modificare sursă]

    Reproducerea la moluște

    Gastropodele sunt organisme hermafrodite, cu fecundația încrucișată. Ele depun ouă sau nasc pui vii. Bivalvele si cefalopodele sunt organisme unisexuate.

     

  7. #747
    Reply in Did you know that

    Aerul este unul dintre cele mai importante învelișuri ale planetei noastră și chiar dacă nu îl putem vedea sau atinge acesta există , acesta acest element chimic gazos susține viața pe Pământ. Iată câteva dintre cele mai interesante lucruri despre aer:

     

    Oxigenul pe care îl respirăm reprezintă numai o mică parte a aerului, undeva la aproximativ 21% din total. 78% din aer este format din azot, 1% din argon, acestea fiind urmate de cantități mici de dioxid de carbon, neon, heliu, kripton, dioxid de sulf, metan, hidrogen și vapori de apă.

    O persoană respiră aproximativ 16 kilograme de aer în fiecare zi. Ca și o comparație, oamenii consumă în medie undeva între 0.7-1 kg mâncare pe zi și între 1.5-2.3 litri apă pe zi. Aerul pe care îl respirăm are un impact semnificativ asupra sănătății noastre.

    Dacă nu ar fi existat atmosfera și aerul care o formează atunci am fi fost bombardați de meteoriți de mari dimensiuni. În momentul căderii aceștia se aprind și pe sol ajung numai bucăți de mici dimensiuni.

    Aerul cald poate reține mai multă apă decât aerul rece. Ploaia apare atunci când vaporii de apă din aerul cald se adună până când formează picături care devin prea grele și încep să cadă sub forma de ploaie.

    Tunetul este de fapt produs de fulger. Acesta din urmă încălzește puternic aerul din jur care se dilată brusc și produce o undă sonoră care este percepută de oameni ca și tunet.

    Ploaia acidă apare atunci când două gaze, dioxidul de sulf sau oxid de azot, se combină cu aerul care are o umiditate ridicată.

    Poluarea naturală a aerului are loc pe planeta noastră de milioane de ani. Vulcanii aflați în erupție, furtunile de nisip și praf, dar și incendiile naturale sunt toate surse ale acestui tip de poluare.

    Ideea că aerul poluat îi poate afecta pe oameni a apărut încă din Evul Mediu. Efectele evidente ale poluării au început să apară imediat după ce oamenii au început să utilizeze cărbunele.

    Poluarea aerului are efecte negative și asupra obiectelor, nu numai asupra ființelor vii. Un exemplu ar fi cauciucurile de la mașină care se crapă și devin poroase din această cauză.

    Fiecare dintre noi este responsabil, într-o măsură mai mare sau mai mică, de poluarea aerului. Importanța acestuia pentru calitatea vieții noastre este enormă, aerul pe care îl respirăm având numeroase efecte asupra stării noastre de sănătate.

     

  8. #748
    Știați că ? Soarele
    Reply in Did you know that

    Soarele consuma prin procesul de fuziune, in fiecare secunda, 600 de milioane de tone de hidrogen, pe care le transforma in aproximativ 595 de milioane de tone de heliu. Masa lipsa este transformata si emisa catre exterior sub forma de energie. O infima parte din acea energie este captata si pe Pamant

  9. #749
    Stiați că? Pescar
    Reply in Did you know that

    Un pescar a găsit cea mai mare perlă din lume pe coasta insulei Palawan din Filipine: o bijuterie de 34 de kilograme, în valoare de aproximativ 100 de milioane de dolari.

  10. #750
    Ştiaţi că? Imperiul
    Reply in Did you know that

     

    Imperiul Bizantin a folosit o armă numită "foc grecesc", o substanță incendiară care continuă să ardă și în contact cu apa! Rețeta s-a pierdut în timp, dar se crede că aceasta conținea: petrol, sulf, salpetru și var.

  11. #751
  12. #752
  13. #753
  14. #754
  15. #755
  16. #756
  17. #757
  18. #758
  19. #759
  20. #760