Posts by Florin [Legacy 1958]

Cu 2 zile înaintea lansării lui Final Fantasy XV: Windows Edition, protejat de Denuvo, grupul de crackers 3DM a reușit deja să spargă jocul, versiunea pirat fiind deja disponibilă. Cum s-a întâmplat asta?

Origin a gafat, permițând pre-loading al versiunii complete a jocului, doar că Denuvo încă nu fusese integrat, spre deosebire de Steam, unde fișierele erau deja protejate. Mai apoi, folosindu-se de demo, 3DM a corelat câteva fișiere și asta a fost tot. Conform piraților, versiunea ilegală funcționează fără probleme.

Compania SuperData Research prezintă cele mai profitabile jocuri video ale lui ianuarie la nivel global.

Pe PC, League of Legends domină ca întotdeauna, în timp ce următoarele 4 titluri arată că piața Free to Play asiatică este foarte bănoasă.

Pe console, Monster Hunter: World se află pe un superb loc 2, fiind în compania unor titluri foarte puternice, în timp ce Dragon Ball FighterZ poate fi mândru de locul 6.

Silver Dollar Games anunță One Finger Death Punch 2, continuarea jocului care a demonstrat că simplitatea poate fi complexă și brutală în același timp.

Nu au fost prezentate informații concrete, dar avem un videoclip în continuare, astfel că trecem în revistă conceptul primului titlu. Pe un câmp de luptă 2D, de un valurile de inamici pot veni doar din două direcții, jucătorii se folosesc de oricâte dintre cele 21 abilități disponibile pe 250 nivele, 13 moduri de joc și 3 nivele de dificultate. Jocul are doar două butoane, atac stânga și atac dreapta, dar nu face parte din genul clicker, atacurile trebuind folosite doar la momentul oportun.

Versiunea PC este confirmată, în timp ce studioul discută cu Microsoft și Sony pentru consolele respective.

Chart-Track anunță cele mai bine vândute jocuri video ale săptămânii trecute în Regatul Unit.

FIFA 18, Grand Theft Auto V și Call of Duty: WWII ocupă podiumul. Monster Hunter: World și Super Mario Oddyssey încă au avânt, dar Shadow of the Colossus pierde mult teren.

• FIFA 18

• Grand Theft Auto V

• Call of Duty: WWII

• Mario Kart 8 Deluxe

• Monster Hunter World

• Super Mario Odyssey

• EA Sports UFC 3

• PlayerUnknown’s Battlegrounds

• The Legend of Zelda: Breath of the Wild

• Shadow of the Colossus

Pe 31 martie se vor împlini 20 ani de la lansarea celui mai influent și iubit joc RTS creat vreodată, StarCraft. Niciun alt titlu nu s-a apropiat de popularitatea și longevitatea sa.

Blizzard sărbătorește anticipat aniversarea în toate jocurile sale. Începând cu 6 martie, toți jucătorii primesc:

StarCraft: Remastered – Commemorative 20th Anniversary UI Skin

StarCraft II – Special UI Skin pentru fiecare facțiune, portret, decal

Diablo III – Battlecruiser-themed pet Dominion’s Revenge

Overwatch – Sarah Kerrigan Ghost skin pentru Widowmaker

Între 21 și 25 martie, Hearthstone include Tavern Brawl cu elemente StarCraft, cu trei pachete gratuite Kobolds & Catacombs.

Între 27 martie și 7 aprilie, jucătorii din HotS primesc portrete aniversare pentru PRotoss, Terran și Zerg.

Între 31 martie și 6 aprilie, jucătorii din WoW care salută un pet inspirat de StarCraft vor primi „Salute to StarCraft” Feat of Strength.

Conform unui nou studiu efectuat de americani, Statele Unite se poate baza în proporţie de 80% pe sursele regenerabile de energie - eoliană şi solară. Cercetătorii au ajuns la concluzia aceasta după ce au analizat 36 de ani de date ale vremii (1980 - 2015) pentru a înţelege barierele fundamentale geofizice ale furnizării acestor tipuri de energie.

„Am analizat variabilitatea energiei solare şi eoliene atât în timp, cât şi în spaţiu, şi am comparat cu necesarul de energie al SUA”, a precizat Steven Davis de la Universitatea California - Irvine, unul dintre autorii studiului. „Am găsit că ne putem baza în proporţie de 80% pentru necesarul de energie din aceste surse prin construirea unei reţele continentale de furnizare sau prin stocarea energiei”.

Cercetătorii susţin că acest demers de a crea o reţea sau posibilităţi de stocare a energiei va însemna şi o investiţie substanţială, dar nu una imposibilă pentru bugetul american - de ordinul a câteva sute de miliarde de dolari, scrie Science Daily.

Cercetătorii mai adaugă şi că un astfel de demers, chiar şi extrem de scump, este de preferat, în contextul în care peste o treime din emisiile de CO2 din atmosferă sunt cauzate de industria energetică bazată pe combustibilii fosili.

Cercetătorii din cadrul Institutului Tehnologie din Florida au identificat şi confirmat existenţa unei noi specii de rechin în Oceanul Atlantic.

Pentru a confirma descoperirea, specialiştii au utilizat teste genetice şi au denumit noua specie ''rechinul sixgill Atlantic''. Conform ZeeNews, rechinul este diferit de către  omologii săi din oceanele Indian şi Pacific şi are o lungime de 1,82 de metri. 

''Am arătat faptul că sixgills din Atlantic este de fapt foarte diferit de speciile din Oceanul Indian şi Pacific la un nivel molecular,'' a declarat Toby Daly-Engel, biolog din cadrul Institutului de Tehnologie din Florida. 

Rechinii sixgrill sunt printre cele mai bătrâne creaturi de pe Pământ, strămoşii lor au apărut în urmă cu 250 de milioane de ani, cu mult timp înaintea dinozaurilor. Însă, faptul că îşi petrec mare parte din timp la sute de metri sub suprafaţa oceanelor a făcut dificil de studiat specia. 

Prin intrmediul utilizării a 1.310 perechi de bază a două gene mitocondriale, echipa a determinat că există suficiente diferenţe genetice între ceea ce a fost considerat pentru o lungă perioadă de timp ca fiind aceeaşi specie.

Aceeaşi tehnologie care duce la crearea maşinilor autonome şi a computerelor care pot juca şah este utilă şi pentru explorarea complexităţilor lumii cuantice.

Pentru prima dată, fizicienii au putut demonstra că inteligenţa artificială poate reconstrui un sistem cuantic bazat pe puţine măsurători experimentale. Această metodă va permite savanţilor să probeze în detaliu sisteme cuantice într-un mod exponenţial mai rapid decât tehnicile convenţionale. Sistemele complexe care ar fi avut nevoie de mii de ani de reconstituire cu metodele precedente ar putea fi analizate cu acelaşi detaliu în doar câteva ore, relatează Scienmag.

Studiul este relevant în domenii precum industria calculatoarelor cuantice şi în alte aplicaţii ale mecanicii cuantice, precizează în Nature Physics cercetătorii de la Center for Computational Quantum Physics din New York City care au efectuat acest studiu.

„Am arătat că inteligenţa artificială poate surprinde esenţa unui sistem cuantic într-un mod compact”, a precizat Giuseppe Carleo, co-autor al studiului. „Acum putem extinde amploarea experimentelor”.

Carelo a fost inspirat de AlphaGo. Programul a folosit inteligenţă artificială/capacitatea de a învăţa din experienţă pentru a-l învinge pe campionul mondial la Go în 2016. „Am început să ne întrebăm dacă putem folosi aceste idei în fizica cuantică”.

Sistemele de particule precum electronii pot exista în multe configuraţii, fiecare cu o probabilitate particulară de a apărea. Fiecare electron, spre exemplu, poate avea unul dintre cele două tipuri de spin. În lumea cuantică, sistemele neobservate nu există ca niciunul dintre aceste aranjamente, de aceea se crede că se găseşte în toate configuraţiile în acelaşi timp.

Când este măsurat, sistemul se colapsează într-una dintre configuraţii. Astfel, ciudăţenia sistemelor cuantice este că nu poţi observa sistemul în toată complexitatea sa într-un singur experiment. Cercetătorii trebuie să efectueze aceleaşi măsurători de mai multe ori pentru a determina starea întregului sistem. Metoda aceasta ar funcţiona doar pentru sisteme extrem de simple, cu câteva particule. Lucrurile se complică exponenţial odată cu creşterea numărului de particule.

În această situaţie ar interveni inteligenţa artificială, care, conform testelor savanţilor, programul a depăşit clar metodele convenţionale. Pentru un sistem cu opt electroni, fiecare cu spin sus sau jos, programul a putut reconstitui sistemul cu doar 100 de măsurători. Ca o comparare, metoda tradiţională ar fi avut nevoie de un milion de măsurători pentru a atinge acelaşi nivel de acurateţe.

Luna s-a format acum 4,4 - 4,5 miliarde de ani, când un obiect a intrat în coliziune cu proto-Pământul în formare. Impactul a creat un disc de material fierbinte şi parţial vaporizat. De mai mulţi ani, savanţii credeau că evenimentul a dus la disocierea hidrogenului din moleculele de apă, alături de alte elemente volatile care au scăpat din disc şi au fost pierdute în spaţiu. Totuşi, conform unui nou studiu, Luna este mai umedă decât trebuia să fie conform acestui model descris mai sus.

Această descoperire ridică o problemă cu privire la teoria originii Lunii, scrie Phys.org.

„Este în continuare o zonă de studiu, dar sunt mulţi experţi care încearcă să-şi dea seama cum apa a ajuns pe Lună. Este o întrebare extrem de importantă şi dificilă având în vedere cunoaşterea limitată a istoriei şi distribuţiei apei selenare”, a precizat Miki Nakajima de la Carnegie, care împreună cu Dave Stevenson de la Caltech şi-au propus să determine dacă teoriile cu privire la formarea Lunii au nevoie de ajustări datorate noii cantităţi de apă descoperită pe satelitul nostru natural.

Lucrarea lor a fost publicată în revista Earth and Planetary Science Letters.

Aceştia au creat modele detaliate pentru a determina dacă teoriile existente cu privire la coliziunea care a dus la formarea Lunii pot explica de ce satelitul are apă dar nu şi alte elemente volatile precum potasiul sau sodiul.

S-a constatat că la temperaturi mai mari, discul era dominat de vapor de siliciu, care provenea din evaporarea mantalei atât a proto-Pământului, cât şi a obiectului cu care acesta a intrat în coliziune şi cu o cantitate mică de hidrogen care s-a desprins de moleculele de apă.

La temperaturi mai scăzute, discul lor era dominat de apă, din care hidrogenul nu s-a desprins, făcând ca mecanismul de evadare să fie ineficient.

„Vestea bună este că modelele noastre arată că observaţiile unei Luni umede nu sunt incompatibile cu teoria impactului”, a precizat Nakajima.

Totuşi, acest lucru înseamnă şi că savanţii trebuie să vină cu o altă explicaţie cu privire la lipsa potasiului, sodiului şi a altor elemente volatile. Există şi alte posibilităţi, precum ideea conform căreia elementele volatile din disc au căzut pe Pământ şi nu au făcut parte din disc încă de la început; dar este de asemenea posibil să fi făcut parte din Lună atunci când s-a solidificat într-un singur corp şi să fi fost pierdute ulterior.