Posts by JoKeR32 @ ECILA.RO

In timpul avalanşei de anunţuri de la CES 2018, Facebook a decis să prezinte noi detalii despre noul său headset de realitate virtuală, Oculus Go. Acesta a fost anunţat în toamna anului trecut însă nu cunoşteam prea multe detalii despre el în afară de faptul că va fi de sine stătător, putând funcţiona fără un smartphone sau computer şi că preţul de listă va fi de numai 199 dolari americani. Se pare că între timp, Facebook a găsit şi un partener pentru realizarea hardware-ului: celebrul producător chinez Xiaomi. zoom in Facebook şi Xiaomi au dezvăluit că lucrează împreună pentru dezvoltarea lui Oculus Go, dispozitiv care va avea în China un „frate geamăn” care va fi vândut sub brand Xiaomi. Modelul pentru piaţa din China se numeşte Mi VR Standalone şi este identic în design şi capabilităţi, singurele diferenţe fiind logo-urile de pe carcasă şi platforma software folosită. zoom in Cu toţii ne aşteptam ca la baza lui Oculus Go să vedem un chipset high-end din 2017, precum Snapdragon 835, însă cele două companii au ajuns la concluzia că Snapdragon 821 se va descurca destul de bine pentru aplicaţiile de realitate virtuală pe care le pregătesc. Utilizarea unei platforme mai vechi (modelul 821 este lansat în 2016) asigură posibilitatea de a atinge preţul de 200 de dolari, mai ales având în vedere ce alte tehnologii sunt integrate în dispozitiv. zoom in Avem de a face cu un display „2.5K” bazat pe tehnologie LCD, lentile de nouă generaţie, îmbunătăţite faţă de cele de pe alte dispozitive VR din trecut, un sistem audio cu spaţiere integrat şi un controller wireless cu o suprafaţă tactilă şi câteva butoane pentru controlul aplicaţiilor. Cei care nu vor ca sunetul din Oculus Go să se audă în exterior, vor putea conecta orice pereche de căşti prin intermediul jack-ului de 3,5mm.

Oculus Go va funcţiona cu platforma Oculus Store, disponibilă deja în spaţiul mobil pe dispozitivele Samsung echipate cu accesoriul Gear VR, în timp ce Mi VR Standalone va folosi magazinul proprietar Xiaomi, care primeşte un set separat de unelte pentru realizarea de aplicaţii numit Mi VR SDK. Printre necunoscutele din ecuaţia Oculus VR se numără în continuare data de lansare.

Descărcarea completă a bateriei, un scenariu des întâlnit la orice smartphone, poate avea consecinţe foarte neplăcute la telefoanele Galaxy Note 8, după cum au aflat deja o parte dintre utilizatori. În mod normal, atunci când bateria telefonului este complet descărcată, dispozitivul va putea fi pornit după câteva minute de încărcare, suficient cât să recuperăm câteva procente din nivelul acumulatorului. Numai că la telefoanele Note 8 nu se întâmplă asta de fiecare dată, în unele cazuri dispozitivul refuzând pur şi simplu încărcarea bateriei. La sursa problemelor este un mecanism de protecţie al acumulatorilor Li-Ion, care la telefoanele Note 8 se activează în mod neintenţionat. Practic, chiar şi atunci când telefonul indică 0% nivel baterie şi declanşează procedura de oprire automată, acumulatorul nu este de fapt complet epuizat, ci doar ajuns la nivelul minim de încărcare permis din construcţie. În cazul în care un dispozitiv va continua să descarce acumulatorul sub pragul de siguranţă, sau este lăsat prea mult timp nefolosit cu acumulatorul descărcat, este posibil ca încărcarea ulterioară să fie refuzată. Vestea bună este că problemele semnalate nu pun în pericol securitatea utilizatorilor. Însă din păcate, sistemul de protecţie implementat la nivel de hardware nu poate fi ocolit, acumulatorul „mort” necesitând înlocuire la centrul de service. Încă fără explicaţii oficiale pe marginea acestui subiect, Samsung acceptă însă preluarea dispozitivelor afectate în garanţie, fapt ce indică o problemă mai degrabă de natură hardware, decât un bug software care să poată fi corectat de la distanţă.

NVIDIA a anunţat la CES conceptul „Big Format Gaming Displays”, care doreşte să pună pe birourile gamerilor adevărate televizoare 4K inteligente pentru a înlocui clasicele monitoare. Desigur, NVIDIA nu le numeşte televizoare, întrucât termenul de televizor descrie în general un dispozitiv realizat pentru consumul de conţinut video, însă având în vedere specificaţiile tehnice ale acestor noi „monitoare mari”, acestea pot concura fără probleme şi în acest spaţiu. Big Format Gaming Displays (BFGD) este iniţiativa NVIDIA, însă compania nu va vinde direct astfel de dispozitive. Producătorul de plăci grafice va apela la parteneri precum ASUS, Acer şi HP pentru realizarea produselor care vor ajunge la consumatori, fiecare dintre acestea fiind aliniate la lista de cerinţe pentru a putea fi înscrise în programul BFGD. zoom in Fiecare dintre monitoare va oferi o diagonală mare (primele prezentate măsoară 65” în diagonală), o rată de refresh de 120 Hz cu G-SYNC, full-array backlight, luminozitate de 1.000 cd/m2 şi compatibilitate cu standardul de culoare DCI-P3. Având în vedere ultimele două caracteristici, monitoarele BFGD vor beneficia şi de suport pentru tehnologia HDR, care începe să devină foarte populară, în special în rândul gamerilor. Nu în ultimul rând, monitoarele trebuie să ofere o latenţă foarte mică şi să includă hardware-ul necesar pentru rularea Android TV. NVIDIA susţine că hardware-ul noilor monitoare va fi comparabil cu cel al unui dispozitiv Shield TV (adică va fi bazat pe chipset-ul Tegra X1), iar fiecare dintre acestea va fi livrat cu o telecomandă „smart” pentru funcţii multimedia şi un gamepad NVIDIA Shield. Citeşte şi: NVIDIA anunţă Titan V, cel mai puternic accelerator grafic pentru PC creat vreodată În timp ce aceste „monitoare” nu par a fi nimic mai mult decât televizoare high-end, programul BFGD oferă ceva în plus pentru gameri faţă de oferta clasică. Este vorba despre funcţionalitatea G-SYNC, care îi va bucura cu siguranţă pe cei care folosesc televizorul alături de un PC. Desigur, diagonala mare, funcţionalitatea Android TV şi faptul că vom avea de a face cu panouri 4K performante nu prea se împăcă cu sugestia de prezentare NVIDIA, care arată unul dintre aceste televizoare pe un birou alături de o tastatură şi un mouse. zoom in Preţurile nu au fost încă anunţate şi doar un singur model de BFGD a fost dezvăluit oficial, modelul ROG Swift PG65 de la ASUS. Lansarea acestei linii de produse urmează să aibă loc în vară, când probabil vom afla şi cât costă un astfel de dispozitiv. Cu siguranţă preţurile vor fi aliniate cu cele ale pieţei având în vedere capabilităţile deci ne putem aştepta la un minimum de 1500-2000 de dolari.

O platformă software concepută pentru smartphone-urile cu preţ redus care sunt vândute în ţările cu putere de cumpărare redusă, platforma Firefox OS nu a atras până acum prea mulţi producători şi a fost implementată, de cele mai multe ori, pe configuraţii hardware foarte slabe. Terminalul de referinţă Mozilla Flame, care a fost anunţat încă din iarnă, este acum gata de lansare şi intenţionează să atace sectorul inferior al pieţei mid-range. Mozilla Flame este un model de referinţă destinat dezvoltatorilor software care intenţionează să testeze platforma software Firefox OS şi să creeze aplicaţii pentru ea. La fel ca în cazul produselor Nexus, Flame este disponibil fără restricţii şi poate fi comandat de către orice utilizator curios care vrea să testeze sistemul de operare Firefox OS. La fel ca Motorola Moto E sau Sony Xperia E1, Mozilla Flame este construit în jurul unei platforme hardware Qualcomm Snapdragon 200. Cipul MSM88210 oferă două nuclee ARM Cortex-A7 cu o frecvenţă de 1,2 GHz şi un nucleu grafic Adreno 302, la care se adaugă 1 GB de memorie RAM, 8 GB de memorie internă şi un slot MicroSD. Deoarece Flame este un terminal de referinţă, memoria RAM disponibilă poate fi ajustată între 256 şi 1024 MB, dezvoltatorii putându-şi testa astfel produsele software şi în condiţiile mai vitrege de pe telefoanele Firefox OS foarte ieftine. Ecranul implementat pe Mozilla Flame are o diagonală de 4,5” şi o rezoluţie de 854 × 480 pixeli, parametri neimpresionanţi, dar subînţeleşi în acest segment de piaţă. Restul dotărilor includ o cameră foto principală cu senzor de 5 MP, autofocus şi blitz, o cameră frontală de senzor de 2 MP, Wi-Fi 802.11 b/g/n, GPS, NFC, Bluetooth 3.0 şi o baterie cu o capacitate de 1800 mAh. Terminalul include un modem 3G, iar acesta este oferit în configuraţie Dual SIM. Fabricat de compania chineză T2Mobile, terminalul de referinţă Flame are un preţ de 170 de dolari (inclusiv transportul) şi este disponibil pentru cumpărătorii din toată lumea, perioada de livrare fiind de circa patru săptămâni.

Samsung are deja o platformă software pentru fitness şi alte activităţi sportive, aplicaţia S-Health şi noua platformă SAMI fiind susţinute de produse hardware precum accesoriile Gear sau telefoanele mai noi, iar echivalentul HealthKit de la Apple va fi disponibil din toamnă, odată cu lansarea versiunii finale a sistemului de operare iOS 8. Compania Google nu doreşte să rămână în urmă şi, după ce ne-a prezentat în primăvară platforma Android Wear pentru accesorii inteligente, se pare că aceasta pregăteşte şi un serviciu care va facilita agregarea datelor pentru activităţile sportive: Google Fit. Conform Forbes, noua platformă Google Fit va fi prezentată la sfârşitul acestei luni în cadrul evenimentului Google I/O, iar modul de funcţionare şi scopul acesteia par apropiate de ceea ce va oferi HealthKit din iOS 8. Publicaţia afirmă că Google Fit va fi un serviciu care va permite agregarea datelor oferite de diverşi senzori biometrici prin intermediul unor interfeţe software deja existente, informaţiilor urmând să fie procesate şi centralizate într-un punct central şi folosite de dezvoltatorii software de aplicaţii după cum cred aceştia de cuviinţă. Diversele date procesate, cum ar fi pulsul, greutatea, activităţile sportive depuse sau ritmul cardiac vor fi centralizate de Google Fit şi sincronizate cu contul Google al utilizatorului, acestea putând fi accesate sau sincronizate pe alte terminale. Faţă de HealthKit, se pare că Google Fit nu va oferi o aplicaţie software dedicată, procesarea şi afişarea datelor rămânând la latitudinea producătorilor de aplicaţii cu specific medical sau sportiv. Compania Google nu este chiar străină de domeniul medical, serviciul Google Health fiind lansat în 2008 şi propunându-şi să ofere o fişă medicală digitală pentru utilizatorii interesaţi, însă acesta nu s-a bucurat de succes şi a fost închis la 1 ianuarie 2012. Mai multe informaţii despre Google Fit vom afla în cadrul conferinţei Google I/O. care va avea loc în perioada 25-26 iunie.

Compania GoPro îşi poate adjudeca indiscutabil meritul de a fi pus în mâna amatorilor de sport o cameră video de acţiune compactă, performantă şi cu un preţ cât de cât accesibil. Linia Hero a devenit un standard de-facto, însă asta nu înseamnă că rivalii de pe această piaţă nu pot oferi produse la fel de competitive, iar un bun exemplu este AS100V, actualul vârf de gamă din oferta japonezilor de la Sony. Construcţie şi design Utilizatorii modelelor anterioare AS30V sau AS15V de la Sony vor recunoaşte imediat designul familiar al gamei de camere de acţiune Sony, noul AS100V având aceleaşi dimensiuni şi aceeaşi formă. Acest lucru este bine-venit dar nesurprinzător, Sony fiind nevoită să păstreze totuşi compatibilitatea cu toate accesoriile (cam scumpe) lansate până acum pentru modelele anterioare. Sony AS100V şi AS30V: diferenţe minore de designzoom inSony AS100V şi AS30V: diferenţe minore de design Carcasa, fabricată din material plastic lucios, este practic doar un paralelipiped cu dimensiuni de 24,2 x 46.5 x 81,5 milimetri şi o greutate de 92 de grame care are două laturi tăiate semicilindric şi o obiectiv proeminent la un capăt. Uşoară şi compactă, Sony AS100V păstrează simplitatea şi atunci când vine vorba de detalii. Sony AS100V; ecranul şi butoanele pentru controlzoom inSony AS100V; ecranul şi butoanele pentru control Partea dreaptă a camerei video de acţiune Sony AS100V oferă un ecran LCD rectangular care afişează meniurile, două butoane pentru controlul acestora şi difuzorul. Partea din spate oferă butonul pentru declanşarea camerei, care serveşte totodată şi pentru validarea opţiunilor din meniu, un sistem pentru blocarea acestui buton pentru evitarea activării sau dezactivării accidentale şi un LED pentru semnalizarea funcţionării, toate acestea fiind amplasate pe un capac detaşabil care oferă acces la baterie şi slotul pentru card. Sony AS100V: butonul pentru înregistrare şi LED-ul de semnalizarezoom inSony AS100V: butonul pentru înregistrare şi LED-ul de semnalizare Partea inferioară ascunde toată conectica. Ascunse sub două capace din material plastic, se găsesc portul USB pentru încărcare şi transfer, un port audio jack de 3,5 mm pentru un eventual microfon extern, un port special folosit de anumite accesorii şi o ieşire video Micro HDMI. Partea din faţă oferă obiectivul Carl Zeiss Tessar, care are o diafragmă F/2.8 şi o distanţă focală echivalentă de 17 mm, şi microfoanele stereo. Sony AS100V: cele trei capace detaşabile care ascund conecticazoom inSony AS100V: cele trei capace detaşabile care ascund conectica Pentru utilizatorii modelelor anterioare de la Sony, este evident că producătorul a ascultat cel puţin o parte din critici. Astfel, capacul din spate nu mai foloseşte mecanismul culisant care era uşor de desfăcut accidental, butonul pentru blocarea butonului Rec este mai uşor de nimerit, portul Micro USB este protejat de un capac dedicat care nu mai necesită descoperirea şi îmbâcsirea cu praf şi a celorlalte porturi, iar micul LED roşu pentru semnalizarea funcţionării de pe spate a fost dublat de un LED puternic amplasat în partea superioară. Din păcate, Sony nu a corectat problema slot-ului dual în care un card MicroSD poate fi introdus invers fără nici un efort şi nici pe cea a semnalizării sonore anemice. Sony AS100V: o carcasă compactă şi uşoarăzoom inSony AS100V: o carcasă compactă şi uşoară Camera, aşa cum este înfăţişată până acum, oferă o carcasă rezistentă doar la jeturi de apă (IPx4), pentru ermetizarea completă la apă şi praf aceasta fiind dependentă de carcasa adiţională SPK-AS2. După cum se observă, Sony AS100V nu oferă nici un sistem de prindere, aceeaşi carcasă inclusă în pachet oferind şi sistemul de prindere cu filet. Accesorii şi aplicaţii software Deşi oferta Sony oferă o gamă destul de consistentă de accesorii, puţine dintre acestea pot folosi camera video AS100V fără carcasa sa externă. Pe lista acestora intră doar un suport pentru cap (BLT-HB1), o carcasă cu ecran care permite transformarea într-o cameră video compactă (AKA-LU1) şi un sistem de prindere care lasă liber accesul la porturile de conectare (AKA-SF1). Toate celelalte accesorii necesită utilizarea carcasei transparente SPK-AS2 şi, cum aceasta oferă un filet standard de 1/4 inchi, veţi putea monta camera pe orice alt suport foto în caz că oferta Sony nu este satisfăcătoare. Acest lucru este îmbucurător deoarece accesoriile Sony au un preţ cam piperat, lucru valabil de altfel şi pentru GoPro sau alte camere video de acţiune. Sony AS100V în carcasa sa ermeticăzoom inSony AS100V în carcasa sa ermetică Carcasa protectoare SPK-AS2, care este inclusă în pachet, oferă protecţie la imersiunile făcute la o adâncime de cel mult 5 metri, ceea ce este suficient pentru o ploaie torenţială, snorkeling, rafting sau agresarea peştilor din acvariu. Cei care doresc mai multă libertate subacvatică pot opta pentru SPK-AS1, o carcasă similară ca aspect dar care permite scufundarea până la adâncimi de 60 de metri. Sony AS100V: sistemul de prindere pentru ghidon (accesoriu suplimentar)zoom inSony AS100V: sistemul de prindere pentru ghidon (accesoriu suplimentar) Deoarece SonyAS100V nu oferă un ecran, pentru încadrare şi vizualizarea în timp real a filmării puteţi opta fie pentru aplicaţia software Sony PlayMemories Mobile (iOS/Android), fie pentru telecomanda externă RM-LVR1. Aplicaţia software este modestă şi nu oferă prea multe opţiuni, fiind net inferioară produsului similar de la GoPro. Aceasta este utilă pentru încadrare sau declanşarea înregistrării, însă opţiunile avansate sunt sărăcăcioase. Sony AS100V: telecomanda wireless RM-LVR1 (accesoriu suplimentar)zoom inSony AS100V: telecomanda wireless RM-LVR1 (accesoriu suplimentar) Telecomanda RM-LVR1 nu oferă nici ea toate opţiunile de configurare dorite, fiind în plus voluminoasă şi scumpă. Aceasta oferă un sistem de prindere pentru încheietură, se conectează prin intermediul interfeţei Wi-Fi şi oferă un ecran de mici dimensiuni pe care puteţi vedea în permanenţă ce înregistraţi. Dincolo de calitatea mediocră a ecranului TN, care are unghiuri slabe şi vizibilitate cam mică în lumina solară, RM-LVR1 este un accesoriu util în cazul în care încadrarea este problematică, comutaţi des între modurile de lucru şi aveţi nevoie de un feedback vizual constant. Sony AS100V: telecomanda pusă la lucruzoom inSony AS100V: telecomanda pusă la lucru Necesitatea unui ecran extern trebuie analizată în funcţie de model de filmare. De exemplu, în cazul prinderii de ghidon, am verificat o singură dată încadrarea cu ajutorul aplicaţiei software şi nu am mai avut nevoie de acesta funcţie. În cazul în care camera video este amplasată pe un suport flexibil sau care se poate deplasa mult, probabil că necesitatea verificării dese a orientării este necesară, caz în care telecomanda RM-LVR1 devine un accesoriu util care ar trebui cumpărat de la bun început în pachetul care-l conţine deoarece este mult mai ieftin decât în cazul unei achiziţii ulterioare.

Producătorii de tablete au subliniat de la bun început productivitatea superioară oferită de ecranele mai mari ale acestor produse, însă software-ul nu a ţinut pasul iar promisiunea nu poate fi considerată onorată nici măcar acum. Anul acesta a fost însă promiţător din acest punct de vedere deoarece, după ce Microsoft a lansat prima suită Office cu adevărat competitivă, a venit rândul celor de la Readdle să completeze oferta App Store cu un editor PDF aproape complet: PDF Office. Crearea şi editarea fişierelor PDF nu este cea mai fascinantă activitate pe care aţi putea face-o cu o tabletă, însă bătrânul format de la Adobe este un standard universal important în multe domenii de activitate iar posibilitatea creării şi editării acestor fişiere este interesantă pentru cei care visează să renunţe la un laptop în favoarea unei mai uşoare şi mai ieftine tablete. Produsele care permit crearea unor documente PDF există de ceva vreme pe platformele software mobile, unul fiind chiar subiectul unui articol recent, însă acestea pot face doar conversia documentelor Office, a paginilor Web, a imaginilor sau a altor informaţii de acest gen şi oferă eventual şi câteva instrumente pentru adnotare. PDF Office de la Readdle este însă un pas înainte deoarece include nu doar module de conversie, ci şi un editor care permite crearea de la zero a unui document PDF. Utilizatorul poate crea un document PDF pornind de la o pagină albă, poate scana un document sau poate importa documente Office sau Adobe PDF deja create. Faţă de aplicaţiile pentru conversia PDF care doar importau conţinutul, utilizatorul are în toate aceste cazuri un set complet de instrumente care îi permit editarea confortabilă a conţinutului. PDF Office oferă astfel un editor care oferă posibilitatea selectării şi editării blocurilor de text, inserarea de text nou, crearea de legături între pagini şi crearea unor legături Web. Lucrul este uşurat de mediul intuitiv şi de multiplele ghidaje pentru aliniere care ţin cont de conţinutul din jur. Instrumentele de lucru nu sunt perfecte, remarcându-se de pildă imposibilitatea editării anumitor imagini din fişierele-sursă, însă aplicaţia rămâne de departe cel mai bun instrument pentru editarea fişierelor PDF disponibil în acest moment. Interactivitatea este una dintre trăsăturile definitorii ale formatului PDF, iar aplicaţia Readdle acordă o atenţie mare lucrului cu formulare. Aplicaţia detectează singură câmpurile de text din documentele PDF, documentele Office sau chiar paginile scanate, şi chiar dacă rutinele OCR utilizate în ultimul caz nu sunt perfecte, acestea sunt de un real ajutor în transformarea unui formular tipărit într-unul electronic. Pe lângă câmpurile standard de text, PDF Office permite inserarea de câmpuri speciale pentru numere, date calendaristice sau semnături, butoane radio, casete pentru validare, butoane pentru meniuri drop-down şi butoane simple. Evident, nu lipsesc opţiune pentru inserarea de imagini şi fişiere audio. Aceste câmpuri speciale oferă opţiuni pentru formatarea grafică dar şi stabilirea unor parametri de funcţionare, cum ar fi obligativitatea completării, numărul de caractere permis, transformarea anumitor informaţii speciale în coduri de bare (Combs). Fiind un editor PDF complet, PDF Office nu ignoră nici instrumentele de adnotare pe care le găsim şi în alte aplicaţii precum PDF Expert sau GoodReader, cum ar fi desenul liber, inserarea de forme geometrice, sublinierea sau marcarea textului, inserarea unei semnături digitale şi aşa mai departe. Produsul se remarcă totuşi suplimentar datorită unui modul pentru notiţe care oferă fundaluri care imită hârtia şi instrumente de scris cu stylus, suplinind astfel încă un produs software. Un instrument excelent pentru cei care au nevoie să creeze sau editeze documente PDF, aplicaţia celor de la Readdle are însă un preţ cam piperat. Aceasta este oferită gratuit în App Store însă necesită un abonament în valoare de 36 de euro pe an, ceea ce pare cam mult dacă nu aveţi cu adevărat nevoie zilnic de un astfel de produs.

Blackphone, deja celebrul smartphone cu funcţii avansate pentru confidenţialitate şi securitatea datelor personale, a ajuns astăzi şi în România. Conform comunicatului oficial de presă, acesta este adresat celor care doresc confidenţialitate sporită, exemple de persoane potrivite pentru un astfel de telefon fiind autorităţi, oameni de afaceri sau simpli utilizatori care au nevoie de securitate mai avansată. Pe lângă software-ul dedicat diverselor funcţii pentru transfer de date şi de informaţii private, Blackphone promite şi o mai bună securitate a conexiunilor wireless şi control asupra datelor stocate de la distanţă. Hardware-ul integrat în Blackphone nu este motivul pentru cumperi un astfel de terminal. Vorbim despre un display IPS de 4,7”, cu rezoluţie HD (1280 x 720 pixeli), care are la bază procesorul quad-code NVIDIA Tegra 4i, tactat la 2 GHz. De asemenea, a fost integrat un modul de 1 GB memorie RAM, 16 GB spaţiu de stocare intern, cât şi un lăcaş pentru carduri microSD. Camerele foto de 8, respectiv 5 megapixeli sunt deja standard şi pe telefoane de medie, iar din punct de vedere al dimensiunilor şi greutăţii, acesta este competitiv cu alte produse din aceeaşi gamă (69 x 141 x 9 mm, 119 grame). zoom in Evident, software-ul este ceea ce face din Blackphone un adevărat smartphone securizat. Acesta vine cu aplicaţii proprietare, cât şi terţe, fiecare dintre ele oferind protecţie sporită faţă de cele implicite din sistemul de operare Android pe care este bazat. Remote Wipe & Protect are un nume destul de clar. Acesta oferă utilizatorilor control asupra datelor personale de oriunde în lume. În cazul în care altcineva se află în posesia telefonului, această aplicaţie poate să blocheze sau să şteargă datele importante de pe telefon. De asemenea, aplicaţia Secure File Transfer & Storate poate bloca în spatele unei parole informaţii private, la care să nu aibă acces alţi utilizatori ai terminalului. Pentru a oferi control asupra fluxului de date generat de aplicaţiile şi serviciile de pe Blackphone există Blackphone Security Center, care oferă accesul la permisiunile aplicaţiilor pe care le instalezi, fără a afecta funcţionalitatea lor. Practic, se crează un sandbox pentru fiecare aplicaţie în parte, pentru a limita accesul la informaţii din alte aplicaţii instalate. Există de asemenea trei aplicaţii cu „Silent” ca prefix: Phone, Text şi Contacts. Acestea permit iniţializarea de apeluri şi trimiterea de mesaje text în mod privat, cât şi protejarea listei de contacte într-o formă criptată. Există de asemenea Disconnect Private Search, pentru căutări online fără a oferi IP-ul utilizatorului şi fără memorarea căutărilor sau informaţiilor personale, Disconnect Secure Wireless care detectează automat interceptările din reţelele wireless şi protejează dispozitivul împotriva lor. Private Storage oferă acces la stocarea de date personale folosind Spider Oak. Pentru a asigura intimitatea utilizatorilor, nici măcar serverul nu poate să deschidă fişierele stocate, totul fiind protejat de o parolă. În cele din urmă, Spaces este o aplicaţie care poate separa informaţiile personale de cele profesionale. Aceasta a fost dezvoltată de Blackphone în parteneriat cu Graphite Software şi este inclus în cel mai recent update software al smartphone-ului. Pentru cei care aceste aplicaţii nu sunt de ajuns a fost lansat de curând Blackphone App Store, care oferă aplicaţii atent selectate şi validate la nivel de securitate. Smartphone-ul se găseşte acum în magazinele de profil autohtone cu preţuri între 2499 şi 2649 de lei.

BlackBerry a lansat o nouă tabletă. Nu, nu este vorba despre un nou PlayBook, singura sa tabletă lansată până în prezent, ci despre SecuTablet. Aceasta este rezultatul unui parteneriat al companiei canadiene cu Samsung şi IBM şi este dedicată companiilor care pun un mare accent pe securizarea datelor. Deşi hardware-ul nu aduce nimic cu adevărat nou, dispozitivul fiind doar un simplu Galaxy Tab S 10.5, la capitolul software, BlackBerry a integrat propriul software pentru protejarea informaţiilor importante, realizat de noua sa divizie Secusmart, alături de software realizat de IBM. Primul indiciu care demonstrează că SecuTablet nu este pentru utilizatorii de rând este preţul prohibitiv. La 2.380 de dolari, aceasta poate fi cea mai scumpă tabletă pe care Samsung a produs-o până în prezent. Aparent, diferenţa de preţ dintre un Galaxy Tab S obişnuit şi SecuTablet este software-ul preinstalat de către BlackBerry. Datele sunt criptate, iar accesul la ele se poate face fie prin intermediul amprentei vocale a utilizatorului, fie printr-un dispozitiv proprietar numit Secusmart Security Card. Desigur, tableta oferă în continuare aceeaşi funcţionalitate obişnuită, pe lângă capabilităţile de securizare avansate. Toate aplicaţiile normale de Android pot fi instalate, iar cei care le utilizează nu trebuie să se îngrijoreze. Acestea rulează într-un sandbox separat, care nu afectează datele protejate. Acest lucru este posibil graţie unui software realizat de IBM, care separă aplicaţiile personale şi informaţiile lor de cele importante. Astfel de funcţii sunt clar orientate către mediul corporate, unde scurgerile de informaţii ar putea avea efecte devastatoare pentru companii. După acest anunţ putem observa în ce direcţie pare să meargă în continuare compania canadiană. În ciuda faptului că SecuTablet este produs de Samsung şi că nu rulează BlackBerry OS, acesta este totuşi un dispozitiv pe care doar o companie cu atât de multă experienţă în mediul corporate precum BlackBerry l-ar putea realiza. Rămâne de văzut dacă şi restul dispozitivelor sale de acest gen din viitor vor fi produse în parteneriat cu Samsung şi IBM, alături de alţi parteneri, sau dacă se va întoarce la producţia internă de hardware.

Compania braşoveană AllView este un nume cunoscut pentru cumpărătorii români, aceasta devenind celebră mai ales pentru terminalele dual SIM şi tabletele cu cost scăzut comercializate. Ca şi Evolio, o altă companiei locală cu un profil similar, AllView nu este un producător de terminale în adevăratul sens al cuvântului, ci un antreprenor care colaborează cu diverşi producători ODM chinezi, alege modelul şi particularizările optime pentru acesta în funcţie de publicul-ţintă dorit şi se ocupă de localizarea lui. P4 Alldro, terminalul lansat acum câteva de săptămâni de AllView, este cel mai puternic terminal Android din oferta companiei. Pe lângă suportul pentru două cartele SIM, cu care compania şi-a şi cucerit de altfel piaţa, noul terminal aduce o platformă hardware mai puternică decât cele uzuale folosite până acum şi un ecran cu panou Super AMOLED Plus, încercând totodată să păstreze preţul cât mai jos posibil. Construcţie şi design Din punct de vedere estetic, AllView P4 este unul dintre cele mai sobre terminale văzute în ultima perioadă de timp. Renunţând la butoanele hardware în favoarea celor software, introduse odată cu Ice Cream Sandwich, P4 oferă o parte frontală elegantă prin însăşi simplitatea ei. Acoperită integral de materialul protector Gorilla Glass, aceasta este întreruptă doar de grila argintie a difuzorului şi obiectivul camerei frontale. AllView P4 Alldro, un design sobru şi elegantzoom inAllView P4 Alldro, un design sobru şi elegant Singurele detalii ale părţii frontale: camera video VGA şi grila difuzoruluizoom inSingurele detalii ale părţii frontale: camera video VGA şi grila difuzorului Spatele terminalului este acoperit integral de un capac subţire care oferă acces la sloturile SIM, baterie şi slotul MicroSD. Confecţionat dintr-un material plastic rugos antiderapant, acest capac are o ranforsare bună dar se pot găsi şi porţiuni care sună neplăcut a gol, în special în zona camerei şi a microfonului secundar, sau zone unde acesta nu se închide perfect. Capac din material plastic rugoszoom inCapac din material plastic rugos Muchiile laterale păstrează aceeaşi notă simplă, partea stângă oferind butoanele pentru controlul volumului, partea dreaptă, butonul Power/Lock, foarte greu de apăsat din cauza înălţimii foarte mici, iar partea superioară, doar jack-ul audio de 3,5 şi conectorul Micro USB pentru încărcare şi date, ascuns după o clapetă culisantă. Carcasa este puţin cam groasă cu cei 9,8mm ai săizoom inCarcasa este puţin cam groasă cu cei 9,8mm ai săi Conectorul MicroUSB protejat şi conectorul audiozoom inConectorul MicroUSB protejat şi conectorul audio Cu cei 9,8 mm ai săi, AllView P4 este un terminal cam gros, însă acesta recuperează prin dimensiunile normale frontale pentru clasa 4,3 inchi, adică 66,8 x 127,2 mm, şi mai ales prin greutatea scăzută de numai 118 grame. Fabricat integral din plastic, acesta nu uimeşte prin natura şi calitatea materialelor însă nu se face nici de râs, ridicându-se la înălţimea aşteptărilor pe care le-am avea de la această clasă de preţ. Ce fel de dual SIM? Folosind două module radio şi două sloturi SIM dar o singură interfaţă software radio, AllView P1 este un terminal clasic Dual SIM Stand-by. Un astfel de terminal permite recepţionarea apelurilor pe oricare din cele două SIM-uri dar, odată ce preluaţi un apel, celălalt SIM va fi inactivat până la încheierea convorbirii iar un eventual apel către acesta se va lovi de mesajul "abonatul nu poate fi contactat". Compania a afirmat la lansare că P4 tratează altfel conexiunile de date însă modul real de funcţionare al produsului, chiar dacă este util, este mai puţin impresionant decât am fi crezut şi dorit. Astfel, utilizarea conexiunii de date oferită de o cartelă nu va întrerupe, într-adevăr, disponibilitatea pentru apeluri al celuilalt SIM, traficul de date fiind astfel tratat diferit faţă de o convorbire telefonică, însă preluarea unui apel va avea acelaşi rezultate: întreruperea transferului. Ecran, hardware şi autonomie AllView a ţinut să sublinieze că P4 este "primul smartphone Dual SIM românesc cu ecran Super Amoled Plus" şi, chiar dacă ecranul cu diagonală de 4,3" şi rezoluţie WVGA nu mai este ceva impresionant, nu trebuie să uităm totuşi că acesta era standardul suprem de calitate acum doar un an, un an şi jumătate. Deoarece matricea de subpixeli este una RGB, densitatea reală a ecranului este una de 216ppi, mulţumitoare pentru orice terminal şi în special pentru unul accesibil. Ca în cazul oricărui ecran AMOLED, se remarcă contrastul teoretic infinit, unghiurile excelente de vizualizare şi nivelul profund de negru. Luminozitatea ecranului este bună iar ajustarea automată a acesteia este făcută bine, chiar dacă declanşarea reglajului este uneori mai lentă, în special după deblocarea terminalului. Surpriza plăcută este dată de vizibilitatea în lumina solară, unde ecranul terminalului AllView s-a comportat foarte bine, este drept, prin împingerea luminozităţii automate la nivelul maxim. Super AMOLED Plus, WVGA şi 4,3" - densitate rezonabilă a subpixelilorzoom inSuper AMOLED Plus, WVGA şi 4,3" - densitate rezonabilă a subpixelilor Fiind vorba de un terminal accesibil, producătorul a făcut o serie de compromisuri atunci când a ales platforma hardware. Drept urmare, AllView a ales procesorul MediaTek MT6575, care include un procesor single-core ARM Cortex-A9 tactat la 1GHz şi un procesor grafic PowerVR SGX 531T, o soluţie mai ieftină de la un producător celebru pentru chipurile sale destinate playerelor multimedia Home Cinema. Această platformă oferă o putere suficientă pentru rularea sistemului de operare, a filmelor 720p sau a opţiunilor avansate ale camerei precum captura în rafală, comparându-se din acest punct de vedere cu produse precum Qualcomm MSM8255 sau, uneori, chiar soluţia dual-core NovaThor U8500 (penalizată de Android 2.3), dar este inferioară soluţiilor rivale în testele de performanţă grafică, ceea ce nu este o veste bună pentru amatorii de jocuri.

După ce a încercat să profite de iminenta lansare a terminalului Samsung Galaxy S IV prin plasarea în Times Square a unui banner publicitar pentru Optimus G, care este în acelaşi timp o gluma bună dar şi un exemplu de guerilla marketing, LG continuă cu anunţarea unor facilităţi software noi pentru proaspăt lansatul Optimus G Pro. Prima dintre aceste opţiuni software este interesantă, Dual Recording permiţând filmarea cu ambele camere, principală şi frontală, în acelaşi timp şi suprapunerea semnalelor acestora lor într-un flux Picture in Picture. Astfel, cei interesaţi să pună un plus de culoare în filmele urcate pe YouTube vor putea filma subiectul dorit şi vor putea apărea în calitate de prezentatori nu doar cu vocea, ci şi cu chipul. Dacă Dual Recording este o opţiune originală, Smart Video este o replică fidelă a funcţiei Eye Pause, care va face parte din pachetul software pentru Galaxy S IV. Ambele vor avea aceeaşi funcţie simplă dar utilă, acestea urmând să detecteze ochii utilizatorului şi să întrerupă în mod automat redarea fişierelor video atunci când atenţia acestuia nu mai este orientată către ecran. Ambele facilităţi software, împreună cu posibilitatea utilizării terminalului ca telecomandă pentru televizoarele LG, posibilitatea de particularizare a LED-ului din butonul Home sau posibilitatea de oprire şi repornire a înregistrării video fără împărţirea în fişiere multiple vor face parte dintr-un Value Pack care va fi lansat în cursul lunii aprilie. Samsung a avut o serie de campanii de marketing agresive orientate împotriva rivalului Apple, şi se pare că acum este nevoită să vadă cum este de partea cealaltă a tirului de şicane.

Cei care îşi construiesc computere au libertatea de a instala orice software doresc pe ele, întrucât componentele nu depind în general de software proprietar. Când vine vorba despre laptop-uri, este greu să scapi de software-ul implicit al producătorului, fie că vorbim despre suportul pentru un anumit sistem de operare, despre lipsa de driveri sau necesitatea de a folosi anumite aplicaţii proprietare pentru accesarea funcţiilor de conectivitate precum WiFi şi Bluetooth. Compania Purism doreşte să aducă pe piaţă un laptop complet open-source, pentru cei care preferă libertatea de a alege. zoom in Computerul se numeşte Librem 15 şi este momentan în stadiu de proiect pe Crowd Supply. Vorbim despre un laptop puternic, care vine cu sistemul de operare Linux în varianta Trisquel, iar în pachet sunt incluse numai aplicaţii şi driveri open-source. Compania a promis că va încerca să ofere inclusiv sursele pentru BIOS şi firmware ale computerului, pentru a lăsa totul la îndemâna utilizatorilor. Din păcate însă, preţul pe care va trebui să îl plătim pentru un astfel de sistem este destul de ridicat, în mare parte din cauza numărului limitat de unităţi care vor fi produse. Pentru un sistem cu procesor Intel Core i7 la 3,4 GHz, 4 GB memorie RAM, hard disk de 500 GB, display cu rezoluţie Full HD (1920 x 1080 pixeli) şi o unitate DVD-ROM, preţul de început este de 1.649 de dolari. Cei care doresc opţiuni în plus, precum un display UHD (3840 x 2160 pixeli) vor trebui să plătească încă 310 dolari în plus, cei care vor SSD de 1 TB vor adăuga 450 de dolari la preţul iniţial, iar 32 GB de memorie RAM încă 500 de dolari. Desigur, există şi variante intermediare de configurare, însă pentru configuraţia cea mai puternică poţi plăti un preţ apropiat de 3.000 de dolari. Deşi Purism promite livrare gratuită în Statele Unite, nu specifică costurile de livrare în alte teritorii, iar în Uniunea Europeană cu siguranţă vor apărea şi taxe în plus la vamă. Desigur, acesta este costul pe care utilizatorii care vor libertate trebuie să îl plătească. În cazul în care Windows-ul şi aplicaţiile sale aferente nu sunt pe gustul vostru şi doriţi un computer portabil puternic şi complet deschis, Librem 15 pare să fie singura opţiune în acest moment. Mai sunt cinci zile până la finalul perioadei de finanţare şi deja pragul de bani necesari a fost depăşit. Purism promite să livreze primele unităţi începând cu luna aprilie a anului curent.

Acer a împins foarte mult gama sa de laptop-uri de gaming Predator în ultimii câţiva ani, însă compania taiwaneză consideră că are un cuvânt de spus şi pe piaţa de computere pentru gaming în format desktop. Noul Orion 9000 se laudă cu specificaţii tehnice de top, cu cel mai puternic hardware disponibil şi cu posibilitatea de configurare după bunul plac. Cu un preţ de listă enorm, Acer pare să aibă foarte mare încredere în această nouă gamă Predator, însă reuşesc toate briz-briz-urile incluse să justifice investiţia într-un asemenea produs? zoom in Construcţie, design Orion 9000 este probabil unul dintre cele mai mari desktop-uri de gaming pre-configurate de pe piaţă. Carcasa sa este semnificativ mai mare decât o carcasă mid-tower standard, iar design-ul angular „ţipă” mesajul „computer de gaming”. Exteriorul este realizat dintr-o combinaţie de plastic, metal şi carbon, îmbinate destul de bine încât să asigure robusteţea unui produs scump. Partea din faţă este acoperită de o sită neagră care acoperă aerisirea frontală, iar în partea de sus ascunde unitatea optică, o componentă destul de inutilă în anul 2018, când majoritatea din conţinutul pe care îl consumăm este distribuit digital. Tot în partea din faţă găsim şi un suport pentru căşti care poate fi ascuns atunci când nu este folosit, în timp ce în partea de sus, deasupra logo-ului Predator şi butonului Power, avem un panou frontal bine echipat, care oferă trei mufe USB 3.0, o mufă USB Type-C, jack-uri audio pentru căşti şi microfon şi un buton „Turbo” care activează frecvenţele de boost ale procesorului. Partea de sus este completată de o altă sită pentru aerisire, unde este amplasat radiatorul pentru răcirea pe apă (mai multe despre aceasta mai târziu) şi cele două mânere din carbon, foarte utile pentru momentele în care computerul trebuie mutat dintr-un loc în altul (şi pentru scoaterea lui din cutie). Având în vedere greutatea unităţii, mânerele sunt binevenite. zoom in Partea din spate este puţin plictisitoare, fiind standard pentru un computer desktop, oferind acces la toate port-urile de conectivitate ale plăcii de bază şi plăcilor video. Un aspect interesant al carcasei este sistemul de transport cu rotile. Practic, poţi muta prin casă computerul folosind mânerul din faţă fără să ridici computerul de la sol, acesta putând fi mişcat asemeni unui aspirator pe roţi. La interior însă avem parte de câteva surprize. În primul rând, în ciuda dimensiunilor mari ale carcasei, spaţiul interior nu este foarte generos, fiind obişnuit pentru o unitate mid-tower. Avem loc pentru o placă de bază ATX şi spaţiile aferente componentelor, însă nimic cu adevărat impresionant. În partea de jos, sursa este protejată de o carcasă din plastic, în timp ce o fantă amplasată în partea din faţă duce aerul rece către partea din dreapta, unde se regăsesc toate cablurile şi unităţile de stocare. zoom in La capitolul răcire avem de a face cu un două ventilatoare de 140mm în partea din faţă, un ventilator de 120mm în partea din spate şi un radiator cu două ventilatoare de 120mm în partea de sus. În teorie, acestea vor asigura un flux de aer foarte bun, însă componentele alese de Acer nu sunt tocmai cele mai potrivite. Sistemul de răcire pe apă este un Cooler Master brand-uit cu logo-ul Predator, sugerând o soluţie proprietară, iar ţevile care duc la pompă sunt subţiri şi par a fi foarte fragile. Rămâne de văzut cât de rezistente sunt în timp, mai ales dacă utilizatorul va alege să schimbe procesorul după o perioadă. Un punct pozitiv despre construcţia lui Orion 9000 este modul de asamblare, care este foarte bine pus la punct, cu cabluri ascunse şi bine organizate, atunci când desfaci cutia putând avea acces rapid la oricare componentă. Hard disk-urile şi SSD-urile pe format 2,5” stau în suporturi detaşabile, instalarea lor fiind posibilă fără şuruburi, iar construcţia din pastic cauciucat asigură evitarea vibraţiilor în utilizare. zoom in Din păcate, dimensiunile mari ale carcasei şi greutatea acesteia nu sunt justificate, fiind deja disponibile de mai mulţi ani carcase de PC care oferă la fel de mult spaţiu pentru configurare, în formate mai mici. Desigur, de menţionat ar fi şi faptul că cele două coolerele din faţă şi cel din spate sunt de culoare albastră, în timp ce placa de bază este iluminată în culori RGB. Din păcate, software-ul care configurează aceste luminiţe nu era lansat în momentul testării, deci nu este clar dacă acestea pot fi oprite, personalizate sau dacă sunt realizate să funcţioneze pe tot parcursul utilizării. Specificaţii Modelul testat de Orion 9000 este unul mai special, fiind configurat cu două plăci video AMD Radeon RX Vega 56 şi cu o sursă de 1000 W. Majoritatea modelelor pre-configurate din această gamă vin cu plăci video NVIDIA şi cu o sursă mai mică, capabilă să ofere curent pentru o configuraţie single-GPU.

Bine ai venit !

Frumos 

Continua tot asa cu comediile ! :))

Imi place cum lucrezi, ai un blur frumos cat si text !

Am reusit sa obtin si un iPad Mini pentru test. Ar putea sa fie un mare hit pe piata de tablete acest model de iPad, am aflat saptamana trecuta ca Apple nu face fata la comenzile pentru tableta astaptandu-se ca un numar de 13 milioane de tablete iPad Mini sa plece catre clienti in primul sfert al lui 2013. Cand am spus un mare hit ma refer ca ar putea deveni cea mai bine vanduta tableta a lor de pana acum insa deocamdata putem doar specula privind vanzarile realizate pana astazi. iPad Mini a fost lanstat pe 23 Octombrie ca si competitor pentru Google Nexus 7 pe care am avut deja ocazia sa o testam si pentru Amazon Fire. Am ramas foarte placut impresionat de tableta (cum des mi se intampla cu produsele Apple) insa nu am uitat-o pe Nexus 7 care are cateva puncte forte destul de importante. Sa va arat ce am aflat despre ea. Unboxing Prezentarea lui iPad Mini este cat se poate de “Apple style”. O cutie alba invelita in plastic, care se scoate destul de greu pentru ca este aproape etansa, inauntru iPad Mini-ul deasupra invelit in plastic, iar dedesubt gasesti cateva materiale printate, incarcatorul cu stecher de Marea Britanie si cablul USB – Lightning (care merge introdus in portul sau pe orice fata daca nu ati aflat pana acum). Design iPad Mini este un iPad 2 mai mic si se aseamana in mai multe aspecte iar aici e inclusa si configuratia, dar si designul. Tableta nu mai are un format 4/3 ca iPad 2 ci s-a ales un format mai wide, ecranul are dimensiunea de 7.9 inch si asta ii aduce un plus de latime fata de Nexus 7 care este de 7 inch si mai wide ca iPad Mini. Inca nu stiu pe care l-as alege cand este vorba de ecran. iPad Mini are suprafata mai mare si e mai lat, dar Nexus 7 are 1280×800 pixeli in comparatie cu ecranul cu 1024×768 pixeli. Probabil as merge pe iPad Mini pentru ca personal prefer o suprafata mai mare in detrimentul celor 256 pixeli in plus pe lungime insa multi dintre voi poate preferati totusi ecranul de 7 inch cu densitatea pixelilor mai mare. Pentru fata s-a ales sticla Corning Gorilla 2 ca material de protectie (versiune imbunatatita fata de Corning Gorilla) care pare sa reziste mai bine ca Nexus 7. iPad Mini - 1 Marginea ecranului se apropie de marginea carcasei destul de mult cam 1cm insa destul de mare distanta cat sa nu fie probleme cu atingerea ecranului din greseala (cred ca si softul detecteaza atunci cand intri din greseala cu mana pe marginea ecranului si anuleaza eventualele comenzi, am incercat sa ating cu podul palmei intentionat dar nu reactiona la atingere decat atunci cand insistam). Fata lui iPad Mini deci este aceeasi ca si la celelalte tablete Apple: butonul de Home/Task Manager/Exit pozitionat la baza ecranului, iar sus camera foto frontala de 1.2Megapixeli pentru apeluri video. Spatele este construit tot din des utilizatul material: aluminiu care-l transforma intr-un produs foarte bine inchegat si solid care aproape ca nu se deformeaza. iPad Mini - 12 iPad Mini - 11 Carcasa are in comparatie cu modelele vechi marginea unde se imbina sticla cu aluminiu taiat la 45 de grade pentru ca atunci cand tii tableta in mana un timp mai indelungat sa nu simti cum marginea iti intra in mana. Acelasi lucru l-au facut si cu carcasa de la iPhone 5 daca ati stat sa o studiati. Finisaje specifice Apple de la o generatie la alta pentru a imbunatati experienta utilizatorului. Ce mai este de zis despre carcasa lui iPad Mini este ca marginea care se continua pe spate nu incearca ca la iPad 2 / iPad 3 sa fie o curba lina si lunga este mult mai aprubta cum veti gasi la iPod-urile Nano generatia 3, iPod Touch generatia 5, iPod Classic. Pe spate gasiti logoul Apple si camera iSight de 5Megapixeli in coltul stanga sus. iPad Mini - 14 Lateralele curate ca de obicei si avem controalele si elementele esentiale precum: butonul on/off, microfonul si jack-ul audio sus. Pe laterala din dreapta butoanele de volum plus butonul la care puteti alege din setari functia de: mute/blocarea rotirii ecranului. Pe laterala de jos iPad Mini nu are decat portul Lightning in centru langa care se afla de-o parte si de alta cele doua difuzoare (care tin sa mentionez de acum ca se aud exceptional). iPad Mini - 2 Designul deci ramane in “limitele” Apple dar care mai fura si din competitie (formatul usor wide), dimensiunea ecranului diferita de restul tabletelor pentru a iesi in evidenta. Merita aplauze pentru finisajele exceptionale, mai ales cand vorbim de butoanele (microintrerupatoarele) de o calitate foarte buna nu doar pentru ca sunt din aluminiu, ma refer la modul cum se apasa, calitate care s-a pastrat la iPod-ul personal din 2007 pana acum (iti lasa senzatia de buton indestructibil sau mai exact de longevitate). Performanta iPad Mini este destul de ieftina, are o configuratie pe care o gasesti si pe iPad 2 (versiunea 2012) care se descurca extraordinar in tot ceea ce ai nevoie la o utilizare obisnuita, si totusi cand lumea discuta de tabletele Apple sau de telefoanele Apple nu-i auzi de ce procesor puternic are, de ce memorie RAM are sau de ce procesor grafic foloseste. Specificatiile sunt cele de pe un iPad 2 doar o mica parte dintre ele fiind schimbate, asadar: Procesorul Cortex A8 de generatie noua cu memoria RAM aparent mica de 512 MB, 16GB (se gaseste si cu 32GB sau 64GB), WiFi a/b/g/n/, 2.4Ghz si 5Ghz, Bluetooth 4.0, exista versiune cu conexiune 4G LTE. Senzor de lumina, giroscop, accelerometru, conector Lightning, ecran IPS LCD de 7.9″ cu rezolutie 1024×768 pixeli. Am facut un benchmark pentru a compara cu viitoarele tablete de la Apple insa ce pot sa va spun este ca are performantele unei tablete iPad 2 generatia 2012. A doua imagine este pentru a afisa detaliile despre ce device am testat alaturi de versiunea sistemului de operare, rezolutia ecranului, procesorul, memoria RAM ramasa. PaVaMark iPad Mini - Gpu Mark Sistemul de operare Nu o sa iau totul de la zero despre iOS 6 insa o sa va mentionez lucrurile care mi s-au parut ca au o importanta mare in utilizarea unei tablete in comparatie cu un Android. Sistemul de operare iOS a fost considerat multa vreme lipsit de functii banale chiar si inca se mai spune ca nu ofera destul de multe functii ca si Android. Am utilizat tableta cam doua saptamani destul de intens si nu am simtit lipsa vreunei functii sau aplicatii. Imi plac mai mult functiile de baza din iOS 6 decat din Android 4.1 Jelly Bean. Cand spun functii de baza ma refer la modul cum iesi din aplicatii: e inca nevoie de un buton fizic; pentru iesire din aplicatii, altfel in Jelly Bean daca se blocheaza intr-o aplicatie ramai cu asteptarea pana merg butoanele capacitive. Gesturile cu 4-5 degete pentru afisarea Task Managerului, strangerea ecranului cu 4-5 degete pentru a iesi din aplicatie, bara de notificare de unde poti trimite update-uri pe Twitter / Facebook (pe care o tragi de sus ca la Android cu un deget), butonul fizic extern de deasupra butoanelor de volum care poate fi setat fie ca buton pentru oprirea sunetelor ori pentru blocarea rotirii automate a ecranului. Daca este sa vorbim putin si despre aplicatiile pentru iPad si aici multe lucruri de bine. Am gasit mai multe aplicatii speciale pentru iPad decat am gasit pentru Nexus 7. Trebuie sa stiti ca toate aplicatiile pentru iOS functioneaza mai rapid ca pe Android Jelly Bean. Aplicatia pentru Facebook: update-ul la News Feed este mai rapid, Pages Manager care este aplicatia speciala pentru cei care au Pagini de Facebook in administrare este foarte utila pentru publicarea rapida a noilor informatii / linkuri / poze / videoclipuri. iPad Mini - 16 Safari randeaza mai rapid paginile web ca pe calculatorul meu puternic cu Core i5 conectat la acelasi router prin Internet. Banuiesc ca pagina este incarcata mai “rapid” pentru ca sunt afisate elementele grafice pe masura ce sunt downloadate, dar foarte mult conteaza ca iPad Mini include suport wireless 5Ghz nu doar vechiul 2.4Ghz (Nexus 7 are doar 2.4Ghz). Daca citesti un blog/ziar online sau alte site-uri cu articole in momentul cand intri pe articol poti apasa in capatul barei cu link pe butonul Reader care va transforma site-ul intr-un articol de ziar cu un font usor de citit cu dimensiune reglabila si pastreaza imaginile si linkurile. Daca vrei sa ajungi la inceputul paginii web pe care tot ai derulat-o nu trebuie decat sa apesi cu degetul la inceputul paginii si aceasta se deruleaza. Am realizat si un apel Skype care l-am efectuat foarte usor si rapid. Am mai instalat aplicatiile Pinterest, Flipboard, Tumblr, WordPress, Youtube, Soundcloud, TuneIn Radio, 500px, Y!Messenger, Fancy, Cinemagia, niste aplicatii de Flickr, si o multime de jocuri printre care si cateva 3D, toate au functionat fara erori, cu o fluenta in meniuri impecabila, aproape toate fiind special optimizate pentru tableta. Totusi am intampinat si probleme, cand a venit avea iOS 6 si tableta se bloca daca dadeam sa zicem 3-4 instalari de aplicatii din AppStore una dupa alta. Ei bine in urma unor buguri Apple scosese deja iOS 6.0.1 insa chiar in ziua in care a aparut acest bug iOS 6.0.2 era deja disponibil pentru update. Dupa update aceasta problema a disparut. Am facut si niste experimente de usability dand tableta mai multor persoane care nu au folosit niciodata o tableta (parinti, bunici, s.a.) si s-au descurcat singure sa utilizeze iPad Mini-ul doar mici indicatii fiind necesare. Au stiut sa deblocheze ecranul pentru ca ti se sugereaza sa faci miscarea de swype, au invatat usor ca aplicatiile pot fi mutate cand tii apasat cu degetul pe iconuri, au stiut sa iasa din aplicatii prin strangerea ecranului cu toate degetele, la fel si cu iesirea din aplicatii cu singurul buton fizic de pe tableta, aproape toate functiile de baza le-au descoperit singure. Despre asta e vorba cand folosesti un produs Apple. Sunetul de pe iPad Mini merita scos in evidenta. Cele doua difuzoare sunt unul din plusurile pe care le are in fata lui Nexus 7 tableta reusind sa ofere o experienta placuta atunci cand te uiti la un videoclip sau film. Am ramas foarte placut impresionat, sunt ca doua difuzoare mici HiFi, acopera inaltele, mediile si joasele destul de bine. Camera foto este ok, se descurca binisor cei 5 Megapixeli si posibilitatea FullHD sunt caracteristici indeajuns de bune pentru fotografii facute la exterior la o calitate decenta. Rezultatele sunt acceptabile problemele apar atunci cand te apuci sa faci fotografii in interior unde lumina de obicei este mai proasta si imaginile vor iesi cu zgomot de imagine si sterse intotdeauna. Testul in Skype cu camera foto frontala de 1.2Mp a fost ok, camera se vede binisor pentru rezolutia pe care o ofera.

Nikon a anunțat o noua camera mirrorless din seria J ce vine cu câteva îmbunatățiri legate de viteză, focalizare, etc. Nikon J4 şi-a păstrat profilul de cameră mirrorless pentru începători ai fotografiei, dar care pot accesa şi funcţii mai avansate la nevoie. Camera foto include acelaşi senzor de dimensiune CX de 1inch ajutat de un procesor de imagine Expeed 4A setat să genereze imagini de rezoluție de18 Megapixeli. Aparatul foto folosește un sistem hibrid de focalizare rapid: 105 puncte prin Phase detection și 171 de puncte pentru focalizarea prin contrast. Numărul de puncte va ajuta foarte mult la o focalizare în pași mai mici în punctul dorit și ajută foarte mult în cazul în care filmezi lucruri în mișcare. Aparatul reușește să tragă cu 20 Cps imagini la rezoluție nespecificată dar cel mai probabil la o rezoluție medie. Mai interesant este că poate trage cu 60fps cu focalizarea blocată. Vorbind de filmare Nikon J4 este capabil de filmare 1920 x 1080 cu 60 Cps și a păstrat și funcția de filmare slow motion cu 120 Cps la o rezoluție bună de 1280 x 720 pixeli. Prețul nu a fost comunicat însă în curând va fi dezvăluit când va apărea în magazinele mari din lume, sau într-un nou comunicat. 

Când cel mai mare asamblator de PC-uri dezvăluie acest raport înseamnă cu siguranță că lumea tehnologiei este într-o mare schimbare. Acum un an Lenovo anunța cum vânzările de PC-uri au crescut vertiginos pentru ei și au întrecut HP ajungând pe primul loc în lume. Săptămâna aceasta aceeași companie anunță că vinde mai multe smartphone-uri decât computere. Un număr de 15.8 milioane de smartphone-uri a livrat Lenovo până pe 30 Iunie în comparație cu 14.5 milioane de PC-uri, pe aceeași perioadă. Vestea aceasta ne arată cât de rapid cresc vânzările de smartphone alimentate în primul rând de piețele din China, India și alte țări care au cerere foarte mare. Lenovo este a patra companie ca număr de vânzări de smartphone-uri din lume conform IDC. Creșterea este de 39% în comparație cu anul trecut. Lenovo dorește să achiziționeze și divizia mobile Motorola de la Google cu o propunere de 2.91 miliarde de dolari. Lenovo are competiție mare în China precum Xiaomi sau Huawei, și Apple sau Samsung la nivel internațional.

Xperia Z4 Tablet Ultra este o viitoare tabletă de la Sony care ar putea câștiga titlul de tableta Android cea mai puternică în anul în care va fi lansat, bănuiesc ca 2015. Conform imaginii dezvăluite pe Internet ieri tableta ar veni cu un ecran de 13 inch – da, cât un laptop – și mai multă memorie RAM decât au majoritatea laptopurilor vândute cu preț sub 2.000 lei. Specificațiile s-ar putea să nu fie în totalitate adevărate, însă știm că smartphone-urile Sony lansate anul acesta au avut dimensiuni exagerate deci s-ar putea ca ecranul totuși să fie adevărat

Specificații Xperia Z4 Ultra:

ecran 13″ Triluminos cu rezoluție 3840×2400 pixeli (rezoluție mai mare decât pe MacBook Pro) SoC Qualcomm Snapdragon 810 64-bit tactat la 2.86 GHz 6GB RAM 64GB stocare internă cameră foto Exmore RS CMOS cu lentile Carl Zeiss Acumulator 12.000 mAh Totul într-o carcasă de doar 8.6 mm

Sony ar putea lansa un smartphone Xperia Z4 la CES 2015, pentru această tabletă nu există o dată de lansare încă, dar dacă va fi lansată anul viitor ar fi un mare salt tehnologic pentru dispozitivele mobile de acest gen.