Back to Madafaka's profile
Madafaka

Posts by Madafaka

1,197 posts

  1. #721
  2. #722
  3. #723
  4. #724
  5. #725
  6. #726
  7. #727
  8. #728
    Reclamatie Boyka
    Reply in Staff Complaints

    Numele tău: Madafaka

    Numele membrului din staff: Boyka

    Greșeală: incalcarea regulamentului

    Dovadă: https://imgur.com/a/VhEOo

    Ce sancțiuni doriți să i se aplice: ce doriti

    Alte precizări: pentru el a fost mult mai usor sa dea 2-3 pagini in urma si sa copie topicul altuia decat sa caute pe net sa isi faca propriul sau topic

    Edit : boyka recunoaste pana la sfarsit ca asa e uita.te si la titlu si la fontul din topic sunt identice numai nega

  9. #729
    Reply in Did you know that

    1 Ciresul a fost descoperit de romani, in Asia, la scurt timp dupa ciresele devenind fructele preferate ale multor regi si imparati.

    2 In cultura japoneza ciresele sunt simbolul vietii trecatoare, floarea de cires fiind un important reper cultural. Exista si o vorba populara care spune ca „Cireasa este printre fructe, ceea ce este samuraiul printre oameni”.

    3 Si in SUA, in Washington mai exact, exista o sarbatoare dedicata florii de cires, prin care amerticanii isi amintesc de un cadou primit de la primarului orasului Tokio - 3000 de ciresi.

    4 Ciresele au circa 40-60 de calorii per suta de grame, in functie de soi astfel ca sunt recomandate pentru persoanele care tin o dieta.

    5 O cura cu cirese stimuleaza detoxifierea naturala a organismului si ajuta la eliminarea kilogramelor in plus. Detoxifierea este stimulata de continutul ridicat de apa din cirese de circa 85%.

    6 Proprietatile anticancerigene se datoreaza antocianidinelor, substantele care dau cireselor culoarea rosie.

    7 Ciresele combat actiunea substantelor nocive care ajung in organism din cauza fumatului.

    8 Zaharul predominant in cirese este levuloza, perfect asimilabila de catre diabetici.

    9 Viermele din cireasa este de fapt larva unei muste, care isi depune ouale in pulpa moale a fructului.

    10 Ciresele cu viermi sunt doar dezgustatoare, nicidecum periculoase pentru organism pentru ca viermii nu pot supravietui in corpul uman, fiind distrusi de acidul gastric.

  10. #730
    Reply in Did you know that

    Delicioasele smochine sunt printre primele fructe  cultivate de om, fiind dovezi care le plasează în anii 9400-9200 i. C.  Bogate în fitonutrienti, antioxidanţi, vitamine şi minerale, reprezintă un remediu natural pentru diferite afecţiuni, de la probleme de digestie până la insomnie. Astăzi, aflați câteva dintre cele mai interesante lucruri pe care le-am descoperit despre smochine.

    1. Fruct sau floare?

    Fructul smochinului este, de fapt, o floare care înfloreşte în interiorul smochinei și poartă numele de infructescenţă. Asftel, floarea smochinului nu este vizibilă de la exterior, ci se dezvoltă în miezul smochinei, unde se află şi seminţele acesteia.

    2. Sursa de calciu

    Cantitatea de calciu din smochine este comparabilă cu cea din lapte. O cană de smochine uscate conţine la fel de mult calciu cât o jumătate de cană de lapte degresat.

    3. Potasiu mai mult decât banană

    Şase smochine conţin 891 mg de potasiu, mai exact aproximativ 20% din nevoia zilnică şi de două ori mai mult decât o banană mare.

    4. Polenizare preferenţială

    Deşi există o varietate de smochini care fac fructe fără polenizare, de polenizarea celelalte două tipuri se ocupă viespea Blastophaga, care se strecoară în floare printr-un pasaj foarte îngust. Aceasta viespe are o istorie îndelungată, care ajunge până acum 34 de milioane de ani. Pare uimitor, însă o fosilă a acestei viespi a fost descoperită pe o insulă din sudul Angliei, Insula lui Wight, unde au fost găsite dovezi ale existenței unor specii de dinozauri din Cretacic si Jurassic.

    5. Copac longeviv

    Smochinii cultivaţi pot atinge cu uşurinţă vârsta de 35 de ani.

    6. Substitut pentru ulei

    Se pare ca smochinele pot înlocui cu succes grăsimea din preparatele la cuptor, aşadar pasta de smochine se poate folosi fără probleme în loc de ulei sau unt. Cantitatea necesareă de smochine este de jumătate din cea de ulei sau unt.

    7. Îndulcitor natural

    Cel mai dulce fruct, smochina conţine 55% zahăr, în formă naturală, ceea ce o face un excelent îndulcitor, ideal pentru a înlocui zahărul din preparatele dulci.

    8. Simbolul fertilităţii

    Smochiul este cunsocut ca simbol al abundenţei şi al fertilităţii.

  11. #731
    Reply in Did you know that

    1. Strugurii au fost cultivati pentru prima oara in urma cu peste 8000 de ani, pe teritoriul unde astazi se afla Georgia.

    2. Consumul de struguri este recomandat persoanelor care sufera de astm, migrene, indigestii, boli ale rinichilor si oboseala. De asemenea, strugurii previn degradarea muschilor si aparitia cataractei. 

    3. O vita de vie poate atinge lungimea de 15 metri, poate produce in jur de 40 de ciorchini, iar fiecare ciorchine contine in jur de 75 de boabe. 

    4. Oamenii au inceput sa faca vin din struguri inca din anul 5000 i.Hr.

    5. Nu este recomandat sa mananci prea multi struguri deoarece consumati in cantitati mari acestia au un efect laxativ. 

    6. De asemenea, consumul de struguri previne infarctul, deoarece creste nivelul de acid nitric din sange, care dizolva cheagurile de sange.

    7.  Strugurii sunt foarte dulci si ingrasa, nefiind recomandati intr-o cura de slabire. Un kilogram de struguri echivaleaza ca si valoare nutritiva cu 1,5 kg de mere, 2 kg de piersici sau 3 kg de potocale.

    8. Industria cultivarii strugurilor este cea mai mare industrie alimentara din lume.

    9. Pentru a obtine o sticla de vin (de 750 ml) este necesara o cantitate de 1,13 kg de struguri.

    10. In medie, o persoana consuma 3,6 kg de struguri pe an.

  12. #732
    Reply in Did you know that

    1. Bananierul este o planta, nu un copac. Bananierul creste pana la 10 - 26 de metri inaltime si apartine aceleiasi familii ca si crinul si orhideea;

    2. Cele mai multe specii de plante banane isi au originea in Asia de Sud;

    3. India este cel mai important producator de banane;

    4. Oamenii au cultivat banane de mii de ani;

    5. Cand sunt coapte acestea sunt de obicei lungi si curbate, cu un interior moale, acoperit cu o coaja de culoare galbena; 

    6. Bananele pot fi de diferite culori, inclusiv rosu; 

    7. Bananele cresc in buchete mari, suspendate;

    8. Un rand de banane este uneori numit "mana", in timp ce o banana singura este numita "deget". O „mana” contine 10 - 25 banane;

    9. O banana medie cantareste in jur de 125 de grame;

    10. Bananele contin aproximativ 75% apa;

    11. Bananele au o valoare nutritiva ridicata si sunt o gustare sanatoasa;

    12. In Statele Unite cele mai cunoscute soiuri sunt Big Michael, Martinica si Cavendish; 

    13. Bananele Finger Lady sunt mici, dulci si au coaja relativ subtire; 

    14. Bananele Plantains sunt mai grele si contin mai putin zahar decat bananele normale, fiind adesea folosite la gatit;

    15. Bananele galbene, care sunt cel mai adesea vandute in supermarket-uri sunt uneori numite "banane pentru desert", deoarece acestea sunt moi si dulci;

    16. Bananele salbatice cresc cu seminte mari, grele. 

    17. Bananele pentru export sunt culese verzi, si se coc in camere speciale, pana la sosirea in tara de destinatie;

    18. Din fibra luata de la bananier se pot face haine;

    19. Bananele sunt in mod natural, usor radioactive, mai mult decat majoritatea altor fructe, din cauza continutului lor ridicat de potasiu;

    20. Coaja de banana este comestibila, desi nu poate foarte gustoasa cu exceptia cazului in care este fiarta;

    21. Aproximativ 50 % dintre oameni care sunt alergici la latex, sunt de asemenea, alergici la banane;

    22. Banana split a fost inventat in 1904 de David Evans Strickler, un angajat de 23 de ani de la Tassel Pharmacy din Latrobe, Pennsylvania;

    23. In 2001, Marea Britanie a inregistrat 300 de accidente legate de banane. Majoritatea persoanelor implicate au alunecat pe coji de banane;

    24. Un american consuma in medie 28 kilograme de banane pe an;

    25. Piesa "Yes, We Have No Bananas" a fost lansata in 1923 si a devenit un hit imens. Aceasta se referea la lipsa de banane, la momentul respectiv.

     

  13. #733
    Reply in Did you know that

    1. Este dovedit științific faptul că, dacă sunt consumate zilnic, întăresc sistemul imunitar.

    2. Căpşunile sunt excelenți agenți antiseptici și anti-inflamatorii. Căpşunile împiedică dezvoltarea virusului gripal.

    3. Prezenţa iodului în căpşuni compensează lipsa acestuia din produsele alimentare zilnice, dar și din apa potabilă.

    4. Căpşunile reduc efectul zahărului și de aceea sunt incluse în dieta diabetului zaharat.

    5. Dacă aveţi probleme cu rinichii şi cu tractul urinar este recomandat să consumați căpşuni întregul sezon. Dar nu mai puțin de 400 grame zilnic.

    6. Căpşunile sunt un diuretic natural.

    7. Acidul salicilic, conținut de aceste fructe unice, ajută la reducerea durerii în articulaţii!

    8. Căpșunile pot combate anemia. 200 grame de căpşuni proaspete conțin 60 de calorii, 4,6 grame de fibre, 0 grame grăsimi, 1,2 grame proteine, 14 g carbohidraţi, 28 mg calciu, 0,8 mg fier, 20 mg magneziu, 38 mg de fosfor, potasiu 54 mg, 1,4 mg seleniu, 113.4 mg de vitamina C, 35.4 mcg de acid folic, 54 UI de vitamina A.

    9. Maștile de căpşuni bine uscate vindecă acneele și închid porii.

    10. Sucul parfumat din căpşuni proaspete este cea mai bună loţiune! Acesta este un leac miraculos care elimină petele maronii de pe ten cauzate de vârstă, dar îndepărtează şi pistruii.

  14. #734
    Reply in Did you know that

    1. Europa secolelor XIV-XVI era renumită pentru igiena precară. Se considera că apa fragilizează organismul, de aceea toată lumea, de la aristocrați la clasele de jos, nu se spăla, iar mirosurile erau insuportabile. Ca să își ascundă păduchii care le mișunau prin păr, aristocrații purtau celebrele peruci albe și ca să mascheze mirosul urât al corpului se „îmbăiau”cu cantități impresionante de parfum.

    2. Se consideră că prima persoană care a creat vreodată un parfum este Tapputi, o femeie care apare în anumite scrieri cuneiforme, care datează din secolul II i.Hr., în zona Mesopotamiei.

    3. Apa de colonie are cea mai mică concentrație de parfum (5%). Pe locul doi din punct de vedere al concentrației se află apa de toaletă (10%), urmată de apa de parfum (15%). Cea mai mare concentrație de parfum o are extractul de parfum (20%).

    4. Cele mai multe produse pentru bărbați sunt apele de toaletă. After-shave-ul are o concentrație de parfum de doar 3%.

    5. Denumirea de apă de colonie provine de la orașul german Cologne, locul în care s-a fabricat pentru prima data acest produs.

    6. Cel mai bine vândut parfum al perioadei moderne este Chanel No. 5. A fost lansat în 1921 și a fost creat de Coco Chanel. De atunci se vinde fără întrerupere. Se estimează că la fiecare minut se vinde un Chanel No. 5.

    7. Cel mai scump parfum din lume este Clive Christian Perfume. Costă 215.000 dolari/500 ml. Este cunoscut și sub numele de Imperial Majesty și a fost lansat în 2006. Este vândut în sticle fine de cristal și poate fi achiziționat doar în sticle mari.

    8. Substanțele din parfumuri nu sunt extrase doar din plante. De exemplu, moscul se obține din secreția unei glande din zona anală a moscului; ambra se extrage dintr-o substanță secretată de sistemul digestiv al cașalotului.

  15. #735
    Reply in Did you know that

    1. Cuvântul „blugi” provine de la pantalonii de bumbac purtaţi de marinarii genovezi.

    2. În medie, un cetăţean american deţine 7 perechi de blugi.

    3. Inițial, atât bărbații, cât și femeile purtau togi la Roma, dar după secolul II î.Hr. femeile respectabile au început să poarte Stolas, în timp ce prostituatele erau obligate să poarte toga.

    4. Grecii antici obişnuiau să facă exerciţii fizice dezbrăcaţi. De fapt, cuvântul „gimnastică” vine de la grecescul γυμνός (gymnos) care înseamnă „gol” atat în greaca veche, cat și în greaca modernă.

    5. Cele patru capitale ale modei majore ale lumii sunt New York, Londra, Milano şi Paris. Fiecare oraș organizează un spectacol de modă de două ori pe an: în luna februarie și în septembrie.

    6. Femeile au început să poarte pantaloni scurţi începand cu al doilea război mondial. Pană atunci lor nu le-a fost permis acest lucru.

    7. Prima revistă de modă a fost publicată în Germania încă din 1586.

    8. Gospodăriile americane cheltuiesc aproximativ 3,8% din venitul lor pe haine, ceea ce echivaleaza cu aproximativ 1.700 dolari per persoană. Prin comparație, americanii au cheltuit 11% din veniturile lor pe haine în 1950.

    9. De-a lungul vietii, o femeie din SUA cheltuie aproximativ 125.000 dolari pe haine. Aceasta îşi cumpără 271 perechi de pantofi, 185 de rochii şi 145 de genţi.

    10. Cele mai comune materiale de îmbrăcăminte sunt inul, bumbacul şi poliesterul.

    11. Bumbacul este materialului cel mai des utilizat, începand cu mijlocul anilor 1800.

    12. Dovezi legate de primele haine datează undeva între 100.000 şi 500.000 de ani.

    13. Cele mai simple ace făcute din os de animal au apărut pentru prima dată în urmă cu aproximativ 30.000 de ani.

    14. Cuvantul „bikini” provine de la insula Bikini Atoll, loc în care armata SUA a testat bombele în cele război mondial 2. A fost numit astfel pentru ca creatorul sau, Louis reard, belived costum revelatoare ar crea un șoc care a bombei atomice .

    15. Dimensiunile hainelor s-au schimbat în timp şi ele sunt actualizate din 40 în 40 de ani, deşi ar trebui să se schimbe asemeni cărţii de identitate din zece în zece ani astfel încat să corespundă cu dfizicul femeilor de azi. Ultimele mărimi la haine au fost schimbate în UE acum cinci ani, iar măsurile naţionale nu corespund cu cele din China, SUA sau Marea Britanie, ţări în care se folosesc alte mărimi pentru haine.

    16. 10-25% din femeile occidentale nu poartă de regulă sutien, iar 75-85% dintre femeile care poartă cumpără lenjerie intimă în dimensiunea incorectă.

    17. Atât fusta creion, cat şi fusta A-line au fost concepute de către francezul Christian Dior, care este creditat ca sursă de inspiraţie pentru lumea modei începand cu anul 1950.

    18. Rochiile si fustele sunt de obicei văzute ca îmbrăcăminte pentru femei în Occident, dar în alte părți ale lumii, bărbaţii le poartă la fel de des ca femeile. În timp ce scoţienii poartă nişte fuste tradiţionale numite kilturi, arabii obişnuiesc să îmbrace nişte cămăşi lungi asemănătoare cu rochiile.

    19. La nivel mondial se vand anual mai bine de 2 miliarde de tricouri.

    20. În Evul Mediu, oamenii purtau haine în funcţie de rangul social şi de profesie. Astfel, nobilimea purta rosu, țăranii purtau maro și gri, iar negustorii şi bancherii purtau verde. În Roma, îmbrăcămintea violet a fost rezervată exclusiv pentru împărați și magistrați.

    21. Cea mai veche încălţăminte din lume datează din anul 7.000 î.Hr. Este vorba despre sandale. Cu toate acestea, analiza oaselor studiată de antropologi sugerează că oamenii au început să poarte pantofi încă de acum 40000 ani.

    22. În cultura arabă, pantofii sunt consideraţi murdari deoarece ating solul și acoperă partea inferioară a corpului, piciorul. Se consideră ofensator să arăţi cuiva un singur pantof, iar să arunci pantoful spre cineva este o insultă deosebit de grav.

    23. Un vierme de mătase produce o medie de 600-900 de metri de filamente de mătase, dar este nevoie de aproximativ 30.000 de viermi de mătase pentru a produce mătase brută în valoare de 12 lire sterline.

    24. Tuşul de ochi pentru contur a devenit popular după ce a fost descoperit sa în mormântul regelui Tutankamon, în anii 1920.

    25. Candva era tabu pentru femei să poarte negru, cu excepția cazului în care erau în doliu. Văduvele din perioada victoriană purtau haine de doliu negre timp de doi ani de la moartea soților lor.

    26. Pantofi de lotus din China. Până pe la începutul secolului 20, cultura chineză considera că picioarele mici sunt frumoase. Era o practică comună printre fete să îşi lege picioarele de la o vârstă fragedă pentru a-şi menține picioarele mici. Această practică a fost limitată la bogaţi. Cu toate acestea, picioarele femeilor care au suferit această procedură s-au deformat atat de mult încât mersul a

    devenit foarte dificil.

    27. Industria modei generează un venit mediu de 20 miliarde dolari în fiecare an.

    28. În prezent, kimonourile sunt purtate doar în cazuri foarte formale în Japonia, spre deosebire de vremurile trecute cand era ceva obişnuit în randul femeilor să poarte aceste haine. În cazul jucătorilor de sumo se face o excepţie, aceştia avand datoria să poarte haine tradiționale japoneze când apar în public.

    29. îmbrăcămintea Vintage se referă la hainele făcute între acum 20 și 100 de ani, iar hainele retro se referă la îmbrăcămintea realizată mai recent, care este proiectată să aibă un look specific unei perioade din trecut.

    30. Fusta este a doua cea mai veche piesă de îmbrăcăminte, depășită doar de eșarfa de pânză.

  16. #736
    Reply in Did you know that

    1. Muzica poate determina creierul să elibereze hormonul plăcerii, dopamina, la fel ca atunci când ai avut o masă savuroasă sau o partidă de sex;

    2. Puţine activităţi din această viaţă îţi antrenează tot creierul, iar ascultatul muzicii poate fi una dintre ele;

    3. Peste 90 % din oameni ascultă muzică pentru a scăpa de problemele din viaţa lor;

    4. Bătăile inimii se vor schimba şi vor încerca să imite muzica pe care o asculţi;

    5. Florile pot creşte mai repede atunci când au muzică în preajmă;

    6. Să asculţi muzică în timp ce faci sport îţi poate îmbunătăţi performanţele fizice;

    7. Tipul de muzică pe care îl asculţi îţi afectează modul cum percepi lumea;

    8. Muzica dată tare poate determina o persoană să bea mai mult într-un timp mai scurt;

    9. Piesa „Jingle Bells” a fost iniţial compusă pentru… Ziua Recunoştinţei;

    10. Versurile originale pentru melodia „Happy Birthday To You” au fost, de fapt, „Good Morning To You”.

  17. #737
    Reply in Did you know that

    1. Zaharul iti poate distruge inima

    Este demonstrat de mult timp ca zaharul consumat in exces creste riscurile de boli cardiace, dar un studiu publicat in 2013 de catre Asociatia Americana a Inimii vine cu dovezi clare in acest sens: zaharul afecteaza sistemul de pompare al inimii si poate duce la infarct miocardic. De vina este o molecula din zahar care provoaca schimbari in muschii inimii.

    2. Zaharul este de vina pentru grasimea abdominala

    Din ce in ce mai multe persoane de pe glob sufera de obezitate, iar zaharul este unul din principalii vinovati. Consumul excesiv favorizeaza stocarea grasimilor in zona abdomenului.

    3. Zaharul este mai periculos decat sarea

    Este cu adevarat un ucigas tacut. Un studiu din 2008 a aratat ca consumul excesiv de fructoza duce la aparitia unei boli numite rezistenta la leptina. Leptina este un hormon care iti spuna ca ai mancat suficient. Astfel, ajungem sa ignoram ceea ce ne zice creierul si ajungem sa suferim de obezitate. Iar toate acestea vin foarte discret, fara sa-ti dai seama. Asa ca, daca te ingrasi si nu intelegi care este motivul, ar trebui sa-ti controlezi consumul de fructoza.

    4. Zaharul hraneste celulele canceroase

    Cand vine vorba de cancer, zaharul joaca un rol crucial. Numeroase studii au confirmat ca o dieta anti-cancer trebuie sa elimine complet zaharul, intrucat acesta favorizeaza cresterea si dezvoltarea tumorilor. 

    5. Dependenta de zahar este genetica

    Daca scuza ta pentru care mananci dulciuri este ca esti dependenta, s-ar putea sa ai dreptate. Un studiu recent a confirmat faptul ca dependenta de dulciuri si de alcool este data de o gena care se transmite genetic.

    6. Zaharul si alcoolul au acelasi efect asupra corpului

    Zaharul este la fel de toxic pentru organism ca si alcoolul. Fructoza si glucoza consumate in exces sunt la fel de daunatoare pentru ficat cum este metabolizarea etanolului. Iar zaharul creste riscul aparitiei mai multor boli de care si alcoolul se face responsabil: hipertensiune, infarct miocardic, pancreatita, obezitate, malnutritie, disfunctie hepatica, dependenta.

    7. Zaharul te imbatraneste

    Nu este un mit, zaharul chiar accelereaza procesul de imbatranire. Si nu doar cel fizic, ci si cel cognitiv - zaharul iti afecteaza memoria si capacitatea de concentrare.

    8. Zaharul se ascunde in majoritatea alimentelor din comert

    Chiar daca vorbim despre alimente care nu sunt dulci (sos de rosii, dressing de salata, apa tonica, paine), acestea contin zahar. Din pacate, de-a lungul unei zile ajungem sa consumam cantitati imense de zahar fara sa ne dam seama.

  18. #738
    Reply in Did you know that

    1. Rechini sunt numiţi, în general, peştii cartilaginoşi cu corpul alungit, de formă hidrodinamică. Clasificările actuale îi încadrează fie în supraordinul Selachimorpha, fie într-o subdivizie numită Selachii (da, ştiu, e complicat - aşa-i taxonomia, adică disciplina care se ocupă de clasificarea vieţuitoarelor). Noi, ca să nu mai complicăm lucrurile, o să-i numim rechini pur si simplu.

    Formă hidrodinamică nu înseamnă neapărat că arată toţi ca rechinii din desene animate, cu un bot ascuţit, plin de dinţi. Evoluţia a înzestrat diferitele specii cu siluete diferite, uneori prezentând o oarecare dezvoltare laterală, într-o regiune sau alta a corpului dar, la o privire atentă, cel puţin partea posterioară a 2. Cele mai vechi fosile cunoscute arată că aceste animale au apărut cu cel puţin 420 milioane de ani în urmă.

    3. Există, la ora actuală, peste 400 de specii de rechini, răspândite în întreg Oceanul Planetar.

    4. Cel mai mic rechin cunoscut până în prezent este rechinul-lanternă (Etmopterus perryi) găsit în apele Columbiei şi ale Venezuelei. Exemplarele mature ating abia 17 cm lungime.

    5. Cel mai mare este rechinul-balenă (Rhincodon typus - in poza de mai jos) ce poate depăşi 12 metri lungime şi 20 tone greutate. (Nu, nu mănâncă oameni; este un uriaş paşnic - mă rog, din punctul de vedere al omului -, se hrăneşte cu plancton, peşti şi calmari mărunţi.)copului prezintă înfăţişarea tipică pentru rechini - alungită şi musculoasă.

    6. Rudele cele mai apropiate ale rechinilor, ca grup, sunt pisicile de mare, vulpile de mare & comp., care sunt tot peşti cu schelet cartilaginos, dar au un corp mult dezvoltat lateral şi aplatizat dorso-ventral - dacă vreţi, ca un fel de rechini turtiţi. Grupul este numit Batoidea, de unde şi numele de rechini batoizi dat uneori acestor vieţuitoare. Dar grupul Batoidea nu descinde din rechinii "alungiti", aşa cum s-a crezut multă vreme, ci s-a dezvoltat paralel cu acestia, dintr-un strămoş comun cu al lor.

    7. Marea majoritate a speciilor de rechini sunt marine. Există foarte puţine excepţii (cu atât mai remarcabile), specii care pot trăi şi în apă sărată, dar şi în apă dulce. Rechinul-taur (Carcharhinus leucas) şi rechinii de râu (câteva specii din genul Glyphis, destul de puţin cunoscute) nu numai că trăiesc în estuare cu apă salmastră (la vărsarea unor fluvii în ocean), dar şi urcă pe fluvii, în apele dulci. Rechinul-taur, unul dintre cei mai primejdioşi pentru om, după ce că trăieşte în toate zonele oceanice, mai merge şi în amonte pe fluvii, in America de Nord şi de Sud, Asia şi Australia, uneori cale de mii de kilometri. Au fost găsiţi rechini-taur care urcaseră pe Amazon până în Peru, la Iquitos, localitate aflată la 4.000 de km de ocean.

    Rechinul-taur poate face asemenea călătorii datorită unei capacităţi rar întâlnite, aceea de a-şi modifica mediul intern, din punct de vedere al compoziţiei chimice, adaptându-l la caracteristicile mediului extern. Astfel, în apa oceanelor, sângele rechinului este fel de "concentrat" ca şi apa foarte sărată din jur - are o concentraţie mare de substanţe precum ureea şi oxidul de trimetilamină. Dar, când intră în apă dulce, animalul trebuie să-şi "dilueze" oarecum sângele, să-i scadă concentraţia de uree, altfel diferenţa prea mare între parametrii osmotici ai sângelui şi cei ai apei dulci ar avea efecte fatale asupra organismului. Rechinul-taur izbuteşte să se adapteze făcându-şi rinichii să excrete cantităţi foarte mari de uree, ajustând astfel caracteristicile osmotice ale sângelui, pentru a se potrivi cu cele ale mediului din jur.

    8. Scheletul rechinilor nu este alcătuit din oase, ci din cartilaje. Ţesutul cartilaginos, deşi are doar jumătate din desitatea tesutului osos, este flexibil şi rezistent.

    9. Reproducerea la rechini are multe caracteristici interesante, având în vedere că e vorba de peşti. De pildă, spre deosebire de peştii osoşi, la rechini fecundaţia este internă şi presupune o acuplare a celor doi parteneri de sexe diferite. Rechinii masculi au câte două organe copulatoare, numite pterigopode, pe care le folosesc (nu, nu pe amândouă odată!) pentru a transfera sperma în corpul femelei (care are doar o singură deschidere genitală, ca să fie totul clar). Iarăşi spre deosebire de majoritatea peştilor osoşi (care depun un număr mare de ouă), rechinii produc un număr mic de urmaşi, dar bine dezvoltaţi.

    Unele specii de rechini sunt ovipare, adică depun în apă ouă din care, după câteva zile, ies pui. Ouăle acestor rechini au un înveliş pielos, cu forme diferite şi dimensiuni diferite de la specie la alta (fotografiile de mai jos). Învelişurile goale ale acestor ouă ajung uneori la mal, fiind duse de valuri pe plajă; prin unele părţi ale lumii, oamenii le denumesc trăistuţe ale sirenelor.

    Alţi rechini sunt ovovivipari, asta însemnând că ouăle eclozează chiar în corpul femelei, după o dezvoltare de mai multe luni, iar puii sunt expulzaţi îndată după aceea.

    Există şi un al treilea scenariu: viviparitatea. La speciile de rechini vivipare, puii se dezvoltă în corpul mamei, fiind în legătură directă cu acesta, prin organe asemănătoare placentei întâlnite la mamifere. Acestea sunt, deci, specii care "nasc pui vii", cum se spune în limbajul familiar.

    Şi, în fine, sunt cunoscute şi cazuri (foarte puţine, însă bine documentate) de partenogeneză - reproducere asexuată: femele de rechin au dat naştere unor pui fără să fi avut niciun contact cu masculi, iar analizele genetice au arătat că puii nu aveau ADN de provenienţă paternă. Aceste fenomen a fost observat în captivitate; probabil că, în condiţii normale el nu este prea răspândit, deoarece înmulţirea asexuată reduce diversitatea genetică, scăzând astfel puterea de adaptare a speciei.

    10. Simţurile rechinilor sunt printre cele mai uimitoare adaptări ale lor şi explică, în parte, larga lor răspîndire şi diversitate, semne ale unui succes evolutiv remarcabil.

    Simţul olfactiv e bine dezvoltat, unele specii putând distinge prezenţa sângelui în apă în concentraţii de numai o parte la un milion.

    Văzul, foarte important mai ales pentru speciile prădătoare, nu are de-a face cu culorile, ci mai degrabă cu contrastul dintre pradă şi fondul pe care se proiectează. Unii dintre rechini sunt bine înzestraţi şi pentru vederea nocturnă.

    Auzul beneficiază de o trăsătură anatomică specifică - pe ambele laturi ale corpului, urechea internă este legată direct de exterior, printr-un orificiu - o trăsătură care nu există nici la peştii osoşi şi nici la tetrapode (amfibieni, reptile, păsări, mamifere).

    Iar pe lângă aceste simţuri… obişnuite, să zicem (suntem obişnuiţi cu ele fiindcă le avem şi noi), rechinii mai au nişte capacităţi senzoriale aparte şi fascinante, asociate unor organe de simţ cu totul speciale.

    De exemplu, ei pot percepe câmpurile electromagnetice, cu ajutorul unor organe electroreceptoare, numite ampulele Lorenzini. Cum toate vieţuitoarele produc semnale electrice (de obicei slabe, putând fi detectate doar cu aparatură specială), rechinii folosesc acest simţ pentru a detecta prezenţa unor creaturi vii, potenţială hrană sau potenţiali duşmani. Unii cercetători cred că rechinii se folosesc de acelaşi simţ pentru a se orienta, urmărind liniile câmpului electromagnetic terestru.

    Linia laterală este un organ caracteristic peştilor, cu care aceştia simt vibraţiile transmise prin apă, ce pot semnaliza prezenţa unei fiinţe vii care se mişcă prin apropiere. Rechinii percep vibraţii cu frecvenţa cuprinsă între 25 şi 50 Hz. Unii specialişti sunt de părere că şi linia laterală conţine receptori de câmp magnetic, ca şi ampulele Lorenzini, completând funcţia acestora.

    Oricum ar fi, e sigur că rechinii îşi urmăresc şi capturează prada cu multă eficienţă şi sunt capabili de călătorii lungi: unii cutreieră oceanele lumii, străbătând mii de kilometri în fiecare an, orientându-se numai ei ştiu cum.

     

  19. #739
  20. #740