Posts by Mr.Fantii

Primit

tc.

Rezolvat !

Masculii se mulțumesc cu nectarul din plante și alte substanțe zaharoase. 

Doar femelele țânțar înțeapă, pentru că sângele oamenilor este un izvor de proteine, iar cu acesta ele își pot crește puii. 

Adultul țânțar depune ouăle și iarna, când temperatura apei depășește 10ºC (între sfârșitul lunilor aprilie și mai) 

Generațiie din primavară și vară se succed la fiecare 15-20 zile, în funcție de temperatura apei. Dezvoltarea larvelor se realizează în ape stătătoare. 

Un țânțar de numai 2,5 mg poate să consume mai bine de 5 mg de sânge!. 

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a acuzat Administraţia SUA că încearcă să obţină acorduri comerciale bilaterale cu state individuale membre ale Blocului comunitar, adăugând că va bloca orice fel de astfel de încercare, informează Euronews.

Conform lui Juncker, americanii ”tratează cu răceală” Comisia Europeană, corpul executiv al UE ce negociază în numele întregului Bloc comunitar.

”Ei spun: nu vrem să negociem cu voi ca UE, ci cu fiecare stat membru separat”, a afirmat preşedintele Comisiei Europene.

”Nu putem permite să aibă loc acorduri (comerciale) individuale între americani şi state europene individuale”, a mai spus Juncker, adăugând că i-a mărturisit lui Donald Trump, preşedintele american, despre preocupările sale în privinţa poziţiei protecţioniste a Washingtonului faţă de comerţ.

”I-am explicat lui Donald Trump că retragerea SUA din viaţa economică inteneţională nu este un lucru bun. Dar el doreşte să facă asta. Sunt împotriva acestui lucru, dar lui nu-i pasă deloc”, a afirmat Juncker. 

Cel puţin 19 persoane au fost rănite în urma unui accident rutier ce a avut loc între Dunkerque şi Calais, pe autostrada A16, informează Le Figaro.

Autostrada a fost blocată după ce un camion greu a intrat în coliziune cu un autobuz şcolar în apropierea comunei Bourbourg.

În autobuz erau transportaţi 55 de elevi germani. Cel puţin 16 dintre aceştia sunt uşor răniţi, şoferul aflându-se însă într-o stare gravă.

Traficul pe autostradă a fost întrerupt.

La ora locală 6:00 (07:00, ora României) echipele de salvare au sosit la locul accidentului. 

4 din 10 români spun că în familia lor există obiceiul de a fi aplicate "corecţii" copiilor. În cazul acestora, mama este indicată de cei mai mulţi ca fiind cea care le aplică (87%), arată un studiu IRES.

"Subiectul aplicării unor corecţii copiilor atunci când aceştia au un comportament necorespunzător este controversat: 48% dintre cei intervievaţi au o părere bună şi foarte bună despre acest aspect, în timp ce acelaşi procent au o părere proastă şi foarte proastă. 4 din 10 respondenţi spun că în familia lor există obiceiul de a fi aplicate corecţii copiilor. În cazul acestora, mama este indicată de cei mai mulţi ca fiind cea care aplică aceste corecţii (87%)", se arată în studiul citat.

Pe de altă parte, 7 din 10 respondenţi sunt de acord cu ideea că palma acordată copilului în sensul educării lui constituie un act de încălcare a drepturilor copilului.

Totodată, 20% dintre intervievaţii care au copii între 6 şi 17 ani spun că au fost cel puţin o dată în situaţia de a avea probleme în interacţiunile cu alţii copii, ameninţaţi, terorizaţi sau hărţuiţi (fenomen cunoscut sub denumirea de bullying). În cazul a 12% dintre respondenţi, copiii s-au aflat în situaţia de avea probleme cu profesorii lor.

În ceea ce priveşte implicarea părinţilor în viaţa copiilor, studiul arată că ambii părinţi iau deciziile în egală măsură mai ales atunci când este vorba despre viitorul copiilor (79%) şi educaţia formală(76%). Implicarea ambilor părinţi scade atunci când este vorba despre alimentaţia copiilor, în acest caz mama fiind cea care deţine decizia într-o măsură ridicată (37%), la activităţile extra-curriculare pe care le au copiii sau la timpul liber al acestora. În 6 din 10 familii, mama este cea care participă la şedinţele cu părinţii ale copiilor. Ambii părinţi participă în cazul a puţin peste un sfert dintre familii (27%), în timp ce doar taţii într-o măsură mult mai mică - 6%.

Trei sferturi dintre participanţii la studiu susţin că îşi consultă întotdeauna copilul atunci când iau decizii care îl privesc pe acesta, în timp ce 22% spun că fac acest lucru doar uneori. Un sfert dintre respondenţi recunosc că s-au aflat cel puţin o dată în situaţia în care au simţit că nu ştiu ce să facă în relaţia cu propriul copil.

Profesorii sau educatorii sunt cei cărora părinţii le cer în cea mai mare măsură sprijinul pentru a rezolva o problemă în relaţia cu copiii, sunt urmaţi de rude (46%), prieteni (29%), psihologi (28%).
Principalele surse de informare cu privire la creşterea copilului sunt: experienţa anterioară (62%), educatorii sau profesorii (56%), medicii sau asistentele (55%), părinţii (52%), dar şi cărţile de specialitate (49%).

Internetul este o sursă de informare pentru 39% dintre participanţii la studiu, televiziunea pentru 26%, ziarele sau revistele pentru 22%, radioul pentru 14%. Cursurile de parenting sunt indicate de 12% dintre respondenţi.

9 din 10 dintre părinţii intervievaţi care au copii între 4 şi 17 ani spun că sunt ascultaţi de copiii lor. 70% spun că ambii părinţi sunt ascultaţi, în timp ce 16% susţin că cei mici ascultă mai ales de mama şi 8% mai mult de tatăl lor.

Atunci când vine vorba despre recompensarea acţiunilor pozitive ale copilului, cel mai frecvent invocate sunt recompensele fizice - mângâierile sau îmbrăţişările – 94% sau verbale - laudele şi mulţumirile – 91%, urmate de cadouri – 52%.

În cazul a 80% dintre respondenţi copiii au bani de buzunar, iar 27% spun că acest lucru se întâmplă tot timpul, în timp ce 39% susţin că doar uneori copiii lor sunt în această situaţie. Părinţii sunt principalii furnizori de bani de buzunar. Mai mult de 4 din 10 părinţi care au copii cu vârste între 6 şi 17 ani spun că aceştia alocă între 7 şi 9 ore pentru activităţile şcolare (ore+meditaţii+teme pentru acasă), 11% spun că timpul petrecut cu aceste activităţi este între 10 şi 12 ore.

Jumătate dintre respondenţi susţin că nu discută problemele dintre parteneri în prezenţa copiilor, însă în cazul a 45% dintre intervievaţi acest lucru se întâmplă. 47% dintre participanţii la studiu recunosc că s-au certat cu partenerul în faţa copilului/copiilor.

55% dintre cei intervievaţi afirmă că durata pe care copiii lor o petrec în faţa televizorului într-o zi din timpul săptămânii se situează în intervalul 1-3 ore, însă în weekend procentul celor care spun că durata este între 3 şi 5 ore (5% în timpul săptămânii) creşte la 12%.

Timpul petrecut de copii pe smartphone/tabletă în timpul săptămânii este estimat de 35% dintre părinţi între 1 şi 3 ore, în timp ce în weekend 10% dintre părinţi estimează intervalul petrecut de cei mici pe aceste device-uri între 3 şi 5 ore. Procente similare se regăsesc şi în cazul utilizării internetului. 7 din 10 părinţi spun că în familie există reguli sau măsuri de protecţie a copiilor pentru a preveni excesele privind consumul de programe de televiziune neadaptate vârstei copiilor, un procent similar (68%) dintre părinţi spun că aceste reguli sunt prezente şi în cazul consumului de internet, însă doar 5 din 10 recunosc că există aceste reguli în cazul consumului de publicitate pe internet sau la televiziune.

Volumul eşantionului pe care a fost făcut studiul IRES este de 769 de subiecţi cu vârsta peste 18 ani care spun că au în îngrijire cel puţin un copil, eşantionul fiind multi-stratificat, probabilist şi reprezentativ la nivel naţional. Marja de eroare a studiuui este de ± 3,6%. La cercetare au participat doar persoane care au în îngrijire cel puţin un copil sub 18 ani, fie în calitate de părinţi (90%), bunici (8%) sau altă calitate (2%). Studiul a fost efectuat între 23-30 mai 2017. 

Uniunea Europeană ar trebui să continue negocierile în privinţa aderării Turciei la Blocul comunitar, însă reintroducerea pedepsei capitale ar pune clar capăt acestui proces, a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citat de Euronews.

Turcia a abolit pedeapsa cu moartea în 2004 ca parte din campania de aderare la UE.

Preşedintele turc, Recep Tayyp Erdogan, a afirmat că va aproba reinstalarea acesteia dacă Parlamentul propune această măsură sau în cazul în care pedeapsa capitală va fi votată în cadrul unui referendum.

”Nu sunt de părere că negocierile prinvind aderarea Turciei ar trebui încheiate acum”, a afirmat Juncker în cadrul unei dezbateri studenţeşti despre viitorul Europei.

”Oficialii europeni ar trebui în continuare să convingă Turcia că aceasta are propriile sale interese de a adopta reforma şi de a avansa spre Europa decât să se îndepărteze de continentul european şi valorile sale”, a adăugat Juncker.

Tensiunile dintre Turcia şi UE au escaladat din cauza unor chestiuni legate de drepturile omului şi securitate, dar Blocul comunitar depinde de ajtorul aliatului turc al NATO în privinţa migraţiei şi conflictului din Siria.

După o întrevedere ce a avut loc săptămâna trecută între preşedintele turc şi Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, Erdogan a fost citat ca spunând că i-a fost prezentat un program ce se întinde pe parcursul a 12 luni pentru reluarea legăturilor diplomatice. 

Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este operaţionalizată sută la sută de joi, potrivit anunţului făcut de ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan.

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a precizat că Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI) din cadrul ministerului pe care îl conduce va fi operaţionalizată sută la sută începând de joi.

Principala atribuţie a DGIPI este de protecţie internă a Ministerului Afacerilor Interne, ofiţerii desfăşurând şi activităţi de culegere de informaţii.

"Prin acest proces de operaţionalizare şi prin cadrul legal transparent, supus, în faza de elaborare, tuturor etapelor procedurale de dezbatere, au fost eliminate paralelismele cu atribuţiile celorlalte structuri ale statului şi, de asemenea, au fost prevăzute garanţii exprese privind legalitatea măsurilor şi activităţilor specifice derulate de unitate", se arată într-un comunicat al Direcţiei Generale de Protecţie Internă, postat joi pe site-ul instituţiei.

Direcţia Generală de Protecţie Internă este supusă controlului parlamentar, prin comisiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Astfel, anual sau la cererea Parlamentului, ministrul afacerilor interne prezintă rapoarte cu privire la activitatea DGPI în domeniul securităţii naţionale. Organizarea, coordonarea şi planificarea strategică a activităţii DGPI se face prin ordine şi instrucţiuni ale ministrului afacerilor interne, structura organizatorică şi numărul de posturi fiind stabilite tot prin ordin de ministru.

Directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă este colonelul Mihai-Cristian Mărculescu.

În ceea ce priveşte competenţele, DGPI va desfăşura activităţi de informaţii, contrainformaţii şi protecţie în scopul identificării, prevenirii şi contracarării ameninţărilor, vulnerabilităţilor şi factorilor de risc care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice sau care vizează patrimoniul, personalul, misiunile, procesul decizional şi capacitatea operaţională a MAI.

Spre deosebire de DIPI, DGPI nu mai are competenţe în a derula activităţi de culegere de informaţii în scopul prevenirii şi combaterii criminalităţii, circumscrise domeniului crimei organizate, fraudei şi spălării banilor, traficului si consumului ilicit de droguri, traficului de persoane etc.

Nouă structură a fost înfiinţată după ce guvernul a decis în noiembrie desfiinţarea Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Reorganizarea instituţiei a adus la închiderea tuturor dosarelor fostei direcţii, fiind notificaţi beneficiarii, aceştia primind dosarele integral, au declarat surse oficiale pentru MEDIAFAX.

Decizia a fost luată după ce mai multe persoane din conducerea DIPI au fost puse sub învinuire, alături de fostul ministru Gabriel Oprea, pentru cheltuirea nelegală a fondurilor.

Ulterior, un alt ministru al Afacerilor Interne, Petre Tobă, a fost pus sub învinuire pentru refuzul de a desecretiza anumite documente DIPI.

În ceea ce priveşte desecretizarea documentelor, sursele citate au precizat că s-a format o comisie de evaluare, urmând a se solicita un punct de vedere de la CSAT. Comisia a facut mai multe evaluări şi încă nu există un raport final, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

Ultima controversă referitoare la acest serviciu este legată de numirea şefului Direcţiei Generale de Protecţie Internă după ce Senatul a adoptat în şedinţa de plen din 15 mai ordonanţa de urgenţă privind modificarea procedurii de numire a conducerii DGPI, prin care a fost eliminat avizul din partea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

În forma iniţiată, OUG 76/2016 prevedea că directorul general al DGPI este "cadru militar în activitate, numit în funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării".

Decizia a iscat nemulţumiri la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Kaus Iohannis declarând că DGPI este o instituţie militarizată şi nu poate să funcţioneze fără avizul CSAT, precizând că, "în ultimă instanţă", va ataca la CCR legea votată de Parlament.

De altfel, senatorii PNL au sesizat, pe 23 mai, Curtea Constituţională cu privire la această modificare, judecătorii urmând să ia o decizie.

bun venit !

Pro unban