Posts by ORLLaNDDD

 Intel a anunţat disponibilitatea noilor procesoare Coffe Lake pe computere mobile, oferind odată cu acestea şi un nou prag superior de performanţă. Procesoarele Intel Core i9, care au debutat anul trecut pe desktop-uri, ajung acum şi pe laptop-uri, asigurând performanţă mult mai bună faţă de modelele i7 de anul trecut în toate tipurile de utilizare. Acest lucru se datorează atât unei frecvenţe crescute, cât şi nucleelor în plus.

Noul Core i9-8950HK este primul proceosr Intel pentru laptop-uri care beneficiază de 6 nuclee şi 12 fire de execuţie şi totodată primul care asigură o viteză de boost de până la 4,8 GHz. Acesta are un consum de 45W, la jumătate faţă de un procesor normal pentru desktop şi oferă utilizatorilor posibilitatea de overclocking. Cel mai probabil, acesta va fi disponibil exclusiv în laptop-uri de gaming high-end, cu sisteme de răcire avansate. Comparat cu cel mai puternic Intel Core i7 din gama Kaby Lake, noul Core i9 Coffee Lake asigură o creştere în frecvenţă de 29%, cu 41% îmbunătăţire a performanţei în jocuri şi 59% în editare video 4K.

Alături de i9, Intel introduce şi noi modele de procesoare Core i5 şi Core i7, care sunt bazate pe aceeaşi arhitectură 14nm++ care fac parte din gama superioară de performanţă „H”. Computerele echipate cu aceste procesoare vor fi marcate pe cutia produselor şi pe carcase cu noi „insigne”, care vor include logo-urile Core i9+, Core i7+ şi Core i5+, simbolul „+” sugerând că laptop-urile sunt echipate şi cu SSD-uri rapide sau unităţi pentru cache din familia Optane.

Computerele care vin fără Optane vor primi abiţipilduri normale, pe care va fi menţionat modelul procesorului sub care va fi inscripţionat „8th Gen”, fiind a şaptea revizie majoră a modelelor Core i.

O bombă nucleară detonată într-un oraş sau într-o o zonă foarte populată are potenţialul de a ucide foarte mulţi oameni. De exemplu, în Bucureşti un focos termonuclear W87 ar ucide pe loc 250.000 de oameni şi ar răni alte 400.000 de persoane.

O rachetă balistică LGM-118A, aflată în dotarea SUA, poate transporta până la 12 focoase W87.

Totodată, o bombă cu hidrogen „Tsar Bomba” (URSS), cea mai puternică construită vreodată, ar ucide peste 1,8 milioane de oameni în Capitală.

Armele nucleare sunt extrem de periculoase, iar o organizaţie a dezvoltat un simulator online care arată cât de destructive pot fi.

Outrider Simulator, dezvoltat de organizaţia Outrider Foundation, le permite utilizatorilor să detoneze bombe nucleare virtuale oriunde în lume pentru a vedea efectele. Pe site-ul dedicat utilizatorii găsesc şi multe informaţii despre aceste arme.

Google a anunţat, pe blogul Chromium, că va interzice toate extensiile pentru browserul Chrome care minează monede virtuale. Astfel, începând de acum nu va mai accepta astfel de aplicaţii, iar cele existente vor fi şterse la sfârşitul lunii iunie.

De exemplu, s-a descoperit recent faptul că o extensie populară pentru Chrome, SafeBrowse, mina monede virtuale cu ajutorul PC-urilor a peste 140.000 de utilizatori, fără ca aceştia să ştie.

Compania a luat decizia după ce numărul acestor extensii a crescut accelerat. Aplicaţiile care folosesc tehnologia blockchain în alte scopuri vor fi permise în continuare.

Mai mult, începând cu luna iunie a acestui an reclamele la criptomonede, oferte iniţiale de monede şi portofele vor fi interzise de Google, pentru a preveni înşelătoriile. În luna ianuarie 2018, Facebook a luat aceeaşi măsură. Alte companii care au anunţat decizii similare sunt LinkedIn, Twitter şi Snap.

În ultimele şase luni, ponderea raportărilor lunare de aplicaţii care minează monedă virtuală în România s-a triplat, de la 8% în perioada aprilie – septembrie 2017 la 24% în luna februarie, în timp ce atacurile ransomware au înregistrat o uşoară scădere, de două procente, informează Bitdefender.

Anunţat cu preţul de 2000 dolari, super-telefonul Porsche Design Huawei Mate RS pune în centrul atenţiei un ecran OLED curbat furnizat de LG, cele două companii oficializând astfel o colaborare cu importanţă strategică.

În timp ce Apple îşi bazează succesul obţinut la gama high end pe calitatea ireproşabilă a ecranelor OLED furnizate de Samsung, o alianţă similară pare să prindă contur între Huawei şi LG, compania chineză evitând astfel monopolul creat prin acapararea totală a stocurilor de ecrane comandate în avans pentru producerea de telefoane iPhone.

Accesul la ecranele OLED furnizate de LG deschide noi posibilităţi pentru Huawei, tehnologiile dezvoltate de LG fiind la un nivel superior competiţiei. Spre exemplu, Porsche Design Huawei Mate RS este primul smartphone high-end livrat cu senzor de amprente sub ecran, dotare încă amânată la produsele echipate cu ecrane Samsung.

Cu rezultate modeste în rolul de producător smartphone, LG şi-ar putea îmbunătăţi substanţial veniturile în urma colaborării cu Huawei, compania aflată în plină expansiune ocupând în prezent locul doi în topul celor mai mari producători smartphone din lume.

LG G7 a fost mai întâi amânat, după care noi zvonuri păreau să indice renunţarea completă la noul model high end, divizia LG mobile urmând să concentreze eforturile pentru promovarea lui V30S ThinQ, o versiune uşor îmbunătăţită a modelului V30 lansat în urmă cu ceva timp.

În ciuda dificultăţilor apărute pe plan financiar, LG dă semne că nu abandonează cu totul planurile pentru un nou flagship, amânarea modelului G7 fiind mai degrabă o retragere strategică, menită să câştige timp pentru adaptarea la noile condiţii de piaţă.

Potrivit unor zvonuri recente, LG G7 va fi în cele din urmă lansat folosind numele G7 ThinQ, noul dispozitiv primind tehnologii avansate de inteligenţă artificială şi o mai bună integrare cu serviciul Google Assistant.

Aparent, o bună parte din inovaţiile pregătite pentru G7 ThinQ vor ajunge şi la predecesorul LG G6, pruintr-o actualizare software ce ar urma să fie distribuită în luna iunie.

Din informaţiile circulate până acum, aflăm despre noul G7 ThinQ că foloseşte un ecran cu tehnologie M+ LCD, decupat la partea de sus. Configuraţia este centrată în jurul chipsetului Snapdragon 845, ajutat cu 4GB memorie RAM şi 64GB spaţiu de stocare. LG ar putea lansa şi un model G7 ThinQ Plus, cu 6GB memorie RAM şi 128GB spaţiu de stocare.  Lista dotărilor este completată cu senzor biometric la partea din spate şi sistem dual camera asistat cu o funcţie avansată de auto-ajustare a parametrilor de captură, folosind tehnologii de inteligenţă artificială.

Potrivit unui studiu publicat de Bitdefender, hackerii şi-au schimbat în ultimele luni strategia de monetizare, renunţând la infectarea victimelor cu ransomware în favoarea unei activităţi mai puţin riscantă şi mult mai facilă de a câştiga bani.

În ultimele şase luni, ponderea raportărilor lunare de aplicaţii care minează monedă virtuală în România s-a triplat, de la 8% din totalul ultimelor şase luni în septembrie, la 24% în luna februarie. În aceeaşi perioadă de timp, atacurile ransomware au înregistrat o uşoară scădere, de două procente, ceea ce arată că infractorii cibernetici se orientează spre o metodă mult mai facilă de a câştiga bani.

Hackerii au fost întodeauna motivaţi de sumele câştigate, iar minatul de monedă virtuală este cea mai nouă tendinţă de a genera bani, mizând pe aceiaşi vectori de atac folosiţi anterior pentru a disemina ransomware. Aprecierea recentă a valorii monedei virtuale Bitcoin, de până la 19.000 de dolari per unitate, a determinat infractorii să se reorienteze spre minatul banilor virtuali, în detrimenul livrării de ransomware.

 „Dispozitivele folosite cel mai frecvent pentru minatul de monedă virtuală sunt serverele companiilor, urmate de dispozitivele angajaţilor şi cele ale angajatorilor. Cum nevoia de procesare va fi din ce în ce mai mare, estimăm că tendinţa de a ţinti mai ales infrastructurile companiilor va persista pe termen lung deoarece aici se află puterea de procesare semnificativă şi, surprinzător sau nu, vulnerabilităţi care fac relativ facilă accesarea acestora”, spune Liviu Arsene, specialist în securitate informatică la Bitdefender.

Spre deosebire de ransomware, unde infectarea presupune blocarea datelor personale şi apoi solicitarea unei recompense care poate fi plătită sau nu de victimă, aplicaţiile de minat monedă virtuală folosesc în mod direct puterea de procesare a dispozitivului victimei pentru a genera bani, iar atacatorul raportează câştiguri la doar câteva minute după ce utilizatorul este infectat sau accesează un site contaminat. Mai mult, victimele resimt doar folosirea îngreunată a dispozitivului, ceea ce în multe cazuri înseamnă că procesul are loc fără ştirea lor.

 Mark Zuckerberg, fondatorul şi directorul general al Facebook, a anunţat că au fost şterse peste 270 de pagini şi conturi administrate de organizaţia rusă Internet Research Agency (IRA), despre care se cred că a încercat să manipuleze scrutinul prezidenţial american din 2016.

Într-o amplă postare pe Facebook, Zuckerberg a explicat că organizaţia Internet Research Agency a încercat să influenţeze opinia publică din Rusia, SUA şi Europa prin intermediul mai multor conturi de Facebook şi Instagram, informează Mediafax.

Organizaţia IRA a „acţionat în repetate rânduri în mod înşelător şi a încercat să manipuleze oameni" din Statele Unite, Europa şi Rusia, a declarat Zuckerberg, adăugând că organizaţia a creat sute de conturi false pentru a influenţa cele mai recente alegeri prezidenţiale din SUA.

Alex Stamos, directorul responsabil de securitate al companiei, a explicat că majoritatea conturilor şterse erau în limba rusă şi vizau locuitorii din Rusia şi alte ţări cu o minoritate rusofonă semnificativă, cum ar fi Azerbaidjan, Uzbekistan sau Ucraina.

Salut

• pe langa faptul ca este un element frecvent intalnit in scoarta terestra, magneziul este al 4-lea cel mai abundent mineral gasit in corpul uman si al 9-lea cel mai abundent element din intregul univers.

• din tot magneziul pe care il consumam din alimente si suplimente, mai putin de 50% este absorbit de corp

• este al 5-lea cel mai abundent element din mari si oceane

• este un metal alcalino-pamantos; aceasta grupa de metale este constituita de metale stralucitoare, argintii, foarte reactive ce au tendinta de a fi foarte usor absorbite de organismele vii.

• magneziul, atat in forma de metal cat si in cea de aliaj, este un element extrem de inflamabil. Cand arde, magneziul reactioneaza foarte periculos cu apa, reducand-o in vapori de hidrogen, care la randul lor sunt extrem de inflamabili. Prin urmare, apa nu trebuie folosita niciodata pentru stingerea unui incendiu pornit de la arderea de magneziu.

Oamenii au avut nevoie de timp pentru a înţelege acest element. După descoperirea sa oficială la sfârşitul secolului al XVIII-lea, uraniul a adus cu sine o serie de descoperiri care au schimbat percepţia ştiinţifică despre materie, a revoluţionat industria energetică şi, bineînţeles, a fost miezul (la propriu) primului (şi singurului de până acum) bombardament atomic, care a avut loc la Hiroshima şi Nagasaki la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial.

Cu toate acestea, uraniul, „combustibilul” Erei Atomice, a rămas un element despre care se ştiu puţine lucruri.

Este cel mai greu element natural din Univers

Există desigur în grupa Actinidelor (grupă din tabelul periodic din care face parte şi uraniul) elemente mai grele, dar acestea au fost obţinute în laborator, precum neptuniul, plutoniul sau americiul.

Greutatea uraniului i-a făcut pe constructorii de nave din trecut să folosească uraniu sărăcit ca balast. Desigur, acest procedeu nu se mai foloseşte, din cauza pericolelor, dar şi din cauza faptului că, la intrarea în port, ar fi depistat imediat, scrie Mental Floss.

Prima dată, uraniul a fost găsit în minele de argint din secolul al XVI-lea, în Cehia de astăzi. Apărea acolo unde filoanele de argint se terminau, dobândindu-şi porecla de pechblende, „rocă ce aduce ghinion”.

În 1879, chimistul german Martin Klaproth a analizat mostre de mineral din mină, l-a încălzit şi a izolat, obţinând dioxid de uraniu. L-a numit după planeta recent descoperită, Uranus.

Fizicianul francez Henri Becquerel a descoperit proprietăţile radioactive ale uraniului şi, odată cu aceasta, radioactivitatea, în 1896.

Transformările sale confirmau că alchimiştii aveau dreptate… într-un fel

Uraniul se descompune în alte elemente, pierzând protoni pentru a deveni proactiniu, radiu, radon, poloniu şi mai departe, în total având 14 tranziţii, până la forma stabilă de plumb.

Înainte ca Ernest Rutherford şi Frederick Soddy să descopere această trăsătură în anul 1901, noţiunea de transformare a unui element în altul era ceva de domeniul alchimiei.

Este foarte instabil

Masa uraniului creează instabilitate. Aşa cum Tom Zoellner scrie în Uranium: War, Energy, and the Rock That Shaped the World, „un atom de uraniu este atât de supraîncărcat încât începe să piardă părţi din sine. Într-o frenezie de a atinge stabilitate, pierde protoni şi neutroni cu o viteză atât de mare încât ar putea să înconjoare Pământul în două secunde”

Dacă îl ingerezi, mulţumeşte rinichilor că te ţin în viaţă

Urme de uraniu pot apărea în roci, sol şi apă, ajungând în rădăcinile plantelor şi în animalele marine. Este datoria rinichilor de a-l elimina din sistem, dar la un nivel mai ridicat, procesul poate deteriora celulele. Partea bună este că rinichii se pot repara, dacă, bineînţeles, cantitatea este suficient de mică.

Uraniul a fost folosit pentru a colora sticla

La început, înainte să se cunoască proprietăţile sale cele mai importante, uraniul a fost folosit drept colorant, atât în fotografii, cât şi în sticlă, unde paharele şi farfuriile putea avea culori de roşu-portocaliu.

„Miezul” construirii primei bombe nucleare

Uraniul apare natural în trei izotopi (forme cu masă diferită): 234, 235 şi 238. Doar uraniul-235 – care constituie doar 0,72% din mostrele obişnuite de uraniu – poate declanşa reacţia nucleară în lanţ. În acest proces, un neutron bombardează un nucleu de uraniu, cauzând divizarea, renunţând la neutroni care vor bombarda alte nuclee.

În anii ’40, o echipă de savanţi a început să studieze puterea uraniului, ducând la construirea primei bombe cu uraniu, Little Boy, care a fost detonată deasupra oraşului japonez Hiroshima pe 6 august 1945. Aceasta a omorât circa 70.000 de oameni în explozia iniţială şi alţi 130.000 din cauza radiaţiilor.

Aceeaşi proprietate este acum folosită pentru a produce electricitate. „Este foarte dens în energie, astfel încât cantitatea de energie obţinută dintr-un gram de uraniu este exponenţial mai mare decât cea obţinută dintr-un gram de petrol sau de cărbune”, a precizat Denise Lee, cercetător la Oak Ridge National Laboratory. Un material de uraniu de dimensiunea unui vârf de deget produce aceeaşi cantitate de energie ca 480 de metri cubi de gaz natural, ca 800 de kilograme de cărbune sau ca 560 de litri de petrol.

Pământul a creat propriile sale reacţii nucleare în urmă cu miliarde de ani

În anii ’70, mostrele de minereu de la o mină din Gabon a găsit mai puţin uraniu-235, la un procentaj de 0,717%, în loc de 0,72%, cât se aştepta. În acea parte a minei, aproximativ 200 de kilograme erau absente în mod misterios, cantitate suficientă pentru a crea şase bombe nucleare.

La acea vreme, posibilitatea apariţiei fisiunii nucleare în natură era o simplă ipoteză. Condiţiile cereau o anumită dimensiune a depozitului, o mai mare concentraţie de uraniu-235 şi un mediu înconjurător care ar încuraja nucleele să se dividă în continuare. Bazându-se pe timpul de înjumătăţire al uraniului-235, cercetătorii au determinat că, acum aproximativ 2 miliarde de ani, uraniul era într-o cantitate de 3% din întreg minereul, suficient pentru a declanşa reacţia nucleară în cel puţin 16 locuri.

Este o sursă infinită de energie

Un studiu al cercetătorilor de la MIT a ajuns la concluzia că avem suficient uraniu pentru a alimenta întreaga lume timp de decenii.

În prezent, toate centralele nucleare folosesc uraniul, deşi o altă sursă de energie a devenit şi plutoniul. O utilizare consumă doar 3% din uraniul îmbogăţit, astfel, o reutilizare ar face din uraniu o sursă inepuizabilă de energie.

1. Serpii cu clopotei fac parte din familia Crotalinae din clasa reptilelor; exista 32 de specii de serpi cu clopotei ce traiesc in America de Nord si de Sud;

2. Desi de obicei serpii cu clopotei sunt asociati zonelor desertice si aride, acestia traiesc si in paduri, preerii si zone mlastinoase;

3. Corpul serpilor cu clopotei se termina intr-o coada formata din 20-30 solzi caudali, pe care si-o misca cand intra in defensiva sau ofensiva; sunetele scoase de aceasta ii da denumirea de sarpe cu clopotei;

4. Sarpele cu clopotei este o reptila de temut datorita dozei mortale de venin pe care o poate administra victimei dintr-o singura muscatura;

5. Veninul acestora este bogat in neurotoxine, adica nu actioneaza doar asupra sangelui ci si asupra sistemului nervos; fara antidot, un adult poate muri in 8-24 de ore;

6. Sarpele cu clopotei evita intalnirea cu omul, pe care rareori il ataca; totusi, unele specii sunt in pericol de disparitie datorita spaimei si repulsiei omului fata de aceste reptile;

7. Serpii cu clopotei au o lungime medie de aproximativ 2 metri, cu exceptia speciei “Lachesis” ce ajunge si la 3 metri lungime;

8. La fel ca restul serpilor, serpii cu clopotei au maxilare cu ligamente elastice ce le permit sa-si inghita prada cu totul, cu piele si oase inclusiv;

9. Hrana serpilor cu clopotei consta in mamifere mici, pasari, broaste, dar si alti serpi; cu exceptia omului, sarpele cu clopotei nu are dusmani naturali;

10. Sarpele cu clopotei isi poate face auzit semnalul “clopoteilor” oricand doreste, desi el insusi nu il aude, fiind surd; desi nu reactioneaza la sunete, este foarte sensibil la vibratiile telurice;

Se ascunde în apă, cu ochii și nări doar deasupra suprafeței, anaconda verde așteaptă cu răbdare pentru ca un animal să facă greșeala să vină prea aproape de marginea apei. Când este scos din apă – o sarcină care poate lua până la cincisprezece oameni adulți – anaconda verde este unul dintre cei mai mari șerpi din lume, suficient de mare pentru a înghiți un mic cal întreg!

• Anaconda verde este cel mai greu șarpe din lume, dar nu și cel mai lung. Acest punct aparține retilatului piton, care de obicei crește până la 6 metri. Cel mai lung piton reticulat înregistrat este Medusa, la o lungime de 25 de picioare de 2 inci (7,7 metri).

• Numele “anaconda” provine din cuvântul tamil anaikolra, ceea ce înseamnă “ucigaș de elefanți”.

• Anaconda verde trăiește aproximativ 10 ani în sălbăticie. În captivitate, pot trăi până la 30 de ani.

• Anacondasele verzi se găsesc în Amazon și în alte mlaștini și mlaștini din Bolivia, Brazilia, Columbia, Ecuador, Peru, Paraguay, Venezuela, Guianas și insula Trinidad.

• Anacondas sunt șerpi care nu sunt veninoși, dar asta nu înseamnă că nu au dinți. Anaconda verde are șase rânduri de dinți orientați înapoi, patru pe maxilarul superior și două pe partea inferioară.

• Anaconda verde își poate deschide gura până la 180 de grade, întinzând ligamentele maxilarului pentru a înghiți o pradă mare. Acest lucru îi face pe oameni să se întrebe – pot anaconda să mănânce oameni? Anaconda mănâncă oamenii?Anacondas poate, de fapt, să mănânce oameni în viață, în special copii. În ceea ce privește dacă suntem sau nu parte din dieta regulată a anaconda verde, răspunsul este că nu. Anaconda verde preferă pradă care nu pune prea multă luptă și va merge doar după oameni când suferă de foame. Până în prezent, nu există nici o înregistrare a unui om anaconda verde care ucide sau mănâncă un om.

Mamutul lanos a disparut din fauna Terrei in urma cu aproximativ 4.000 de ani, ceea ce nu il face insa o creatura cvasinecunoscuta. Gratie unor productii, precum animatia "Epoca de gheata", mamutul lanos este un animal care starneste curiozitatea si interesul si astazi. Si pe buna dreptate: iata 8 curiozitati mai putin stiut despre blanosul mamut lanos!

1. Cea mai apropiata ruda a mamutului lanos din fauna actuala a Terrei este elefantul asiatic. De altfel, desi numele sau - mamut - ar putea sugera un animal de dimensiuni uriase, realitatea este ca Mammuthus primigenius, pe numele sau stiintific, avea dimensiuni similare rudei sale indepartate, elefantul asiatic de astazi.

2. Totusi, exista cateva diferente demne de mentionat intre mamutul lanos si elefantul asiatic. De pilda, craniul mamutului era mai ingust, avea urechi mai mici si o coada mai scurta, cel mai probabil acestea fiind adaptari la clima extrem de rece in care traia.
3. Ca tot veni vorba despre frig, mamutul lanos - nu degeaba i se spune astfel - era protejat de temperaturile extrem de joase de o blana deasa, cu o lungime de aproximativ 1 m! Iar aceasta era doar blana exterioara, vizibila. Dedesubtul acesteia se mai afla un strat de blana, de data aceasta format din peri scurti, iar sub piele inca un strat gros de grasime (10 cm), care ii ofereau o protectie suplimentara impotriva gerului naprasnic si a vantului aspru.

4. Fiindca vorbim despre un animal care cantarea circa 6 tone, nu este de mirare ca mamutul lanos isi petrecea intre 16 si 18 ore pe zi mancand sau cautand de mancare. In asemenea conditii, cantitatea pe care o infuleca zi de zi ajungea si la 300 kg! Ce-i drept, mamutul lanos era ierbivor, astfel ca avea nevoie de atat de multa de hrana pentru a beneficia de energie suficienta pentru ca trupul lui sa genereze o cantitate optima de caldura, necesara ca sa faca fata temperaturilor reduse.

5. Cel mai faimos exemplar de mamut lanos, ale carui ramasite au fost descoperite in solul inghetat, este Lyuba, o femela. Trupul sau a fost descoperit aproape intact, in 2007. Vorbim despre un pui de mamut lanos, care a murit la varsta de 1 luna si care a stat ascuns in pamant aproximativ 40.000 de ani!

6. Ultimii mamuti lanosi au disparut din tundra arctica in jurul anului 8.000 i.e.n., iar ultimele populatii din zona insulei Wrangel din Oceanul Arctic s-au stins in preajma anului 1.700 i.e.n.

7. Desi vanatoarea excesiva este unul dintre motivele scaderii populatiei de mamuti lanosi care a dus, intr-un final, la disparitia sa completa, totusi nu omul este vinovatul principal. Schimbarile climatice bruste, survenite la sfarsitul Pleistocenului, sunt mai degraba responsabile pentru declinul sau. La momentul respectiv, cresterea brusca a temperaturilor a facut dificila supravietuirea mamutilor lanosi, adaptati unei clime foarte reci.

8. Coltii foarte lungi ai mamutilor lanosi le serveau acestora in multiple feluri. De pilda, cu ajutorul lor, impunatoarele animale scormoneau zapada in cautare de hrana, folosindu-i si pentru a-si intimida pradatorii (fiorosii tigri cu colti-sabie) si a-si impresiona potentialele partenere.

Papagalii sunt unele dintre cele mai uimitoare specii de păsări. Aceștia sunt cunoscuți pentru capacitatea lor de a memora și a reda cuvinte. Există numeroase lucruri interesante despre ei. În acest articol vă prezentăm câteva informații despre papagali care merită știute:

1. Există aproximativ 353 de specii diferite de papagali.

2. Există 2 familii de papagali: Cacatatuidae și Psittacidae.

3. Papagalii au primul și al 4-lea deget de la picioare orientat înapoi, iar al 2-lea și al 3-lea înainte.

4. În sălbăticie, papagalii consumă semințe, nuci și o mulțime de plante pe care le găsesc în habitatul lor natural. Cu toate acestea, ei consumă și carnea pe care o găsesc în pădurile tropicale.

5. Primul papagal a fost importat în Marea Britanie în anul 1504.

6. Masculii și femelele din multe specii de papagali sunt identici, iar pentru a-i deosebi este nevoie de efectuarea unor teste de sânge.

7. Dintre speciile de papagali mici, cel mai comun este perușul.

8. Cel mai greu papagal din lume este Kakapo.

9. Durata de viață al unui papagal este de 75-80 de ani. Speciile mici de papagali pot trăi până la 10 ani în captivitate, în timp ce speciile mari au o durată de viață de până la 80 de ani.

10. Cel mai bătrân și mai faimos papagal din lume a trăit 87 de ani.

11. Kakapo este singurul papagal nocturn.

12. Papagalii sălbatici nu imită oamenii.

13. În Statele Unite există aproximativ 11 milioane de papagali care sunt păstrate de oameni, ca animale de companie.

14. Papagalii se împerechează pe viață – ei sunt păsări monogame.

15. Toate speciile de papagali depun ouă albe.

16. Papagalii sunt păsări omnivore.

17. Papagalii sunt singurele păsări care se folosesc de gheruțele lor pentru a mânca.

18. Cele mai multe specii de papagali trăiesc în zonele tropicale. Puține specii de papagali preferă zonele mai reci ale globului.

19. Papagalul gri african numit Alex, a reușit să învețe să numere până la 6, răspunde la întrebări, poate să recunoască 7 culori și să identifice 35 de obiecte diferite. Acesta este considerat cel mai inteligent papagal din lume.

20. Cea mai mică specie de papagali este papagalul-buff, are o lungime de 8 cm și cântărește aproximativ 10g.

-Toţi pinguinii trăiesc în colonii, în emisfera sudică, mai exact în Antarctica, sudul Americii de Sud şi sudul Africii. Le place să-şi ducă viaţa pe bucăţi mari de gheaţă şi să înoate într-un ocean cu apă foarte rece, fiind adaptaţi pentru un astfel de trai. Singura specie de pinguin din lume care trăieşte în emisfera nordică (la Ecuator) este pinguinul Galapagos, de talie mică.

-Cel mai mare pinguin este cel Imperial, care poate ajunge la o greutate de 30 kg şi la o înălţime de 1,20 m. Cam cât un liliputan... Poate fi recunoscut după petele galbene de pe o parte şi alta a capului. Şi cel Regal este aproape la fel de mare, dar se remarcă în special prin coloritul lui: are gulerul portocaliu şi pete galbene de jur împrejur.

-Femelele din ambele rase (Imperial şi Regal), după ce depun ouă, se duc la ocean să se hrănească, iar masculii rămân să protejeze ouăle de frig. Lor le vine rândul să intre în ocean după ce se întorc femelele.

-Cel mai mic pinguin din lume este Micul Pinguin Albastru (Eudyptula minor), de mărimea unei raţe mici: 1,2 kg şi doar 38 de cm. E ca o jucărie... vie. Are pe spate o dungă gri-albastră, iar picioarele sunt rozalii.

-Pinguinii înoată cu ajutorul aripilor rigide care sunt pe post de înotătoare şi al labelor lungi şi plate. În apă îşi dovedesc măiestria: când înoată, pot atinge viteze destul de mari-chiar şi 35 km la oră,fac sărituri spectaculoase în aer, de până la 2 m înălţime şi 3 m în lungime. Pe uscat în schimb sunt foarte înceţi, mergând cu o viteză de 1-2 km pe oră.

-Ei nu au oase pneumatice, ca alte păsări. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care nu pot să zboare. Înainte să se scufunde, pinguinii înghit pietre, ca să poată sta sub apă, dar şi pentru digestie.

-Pinguinul Imperial rezistă şi la temperaturi de -40 grade Celsius, dar şi la vânturi care bat cu 300 km la oră.

La multi ani !

La multi ani !

La multi ani !

La multi ani !

La multi ani !