Mânat de furia sa turbată şi neînfrânată, Tryndamere îşi croieşte drum prin tundră, desăvârşindu-şi arta bătăliei prin luptele cu cei mai iscusiţi războinici din Freljord. Barbarul cel furios vrea să se răzbune pe cel care i-a decimat clanul şi-i doboară pe toţi cei care stau în calea răzbunării sale supreme.

Zbătându-se să supravieţuiască în Freljordul cel aspru şi îngheţat, tânărul Tryndamere şi poporul său se războiau cu alte triburi pentru resursele şi aşa sărăcăcioase ale ţinutului. O asemenea luptă i-a schimbat viaţa pentru totdeauna. O bandă de năvălitori a atacat prin surprindere clanul lui Tryndamere în toiul nopţii şi, cu toate că războinicii acestuia au reuşit să respingă primul val de atacatori, nu erau pregătiţi pentru silueta întunecată care s-a arătat apoi printre ei. Purta o sabie crudă, vie, şi le inspira invadatorilor o sete de sânge de neostoit cu magia sa nepământeană. Tribul lui Tryndamere a fost copleşit în câteva clipe. Fără vreo speranţă de a învinge enigmatica creatură, Tryndamere s-a aruncat asupra lui, deşi știa că îl pândește o moarte sigură. Silueta întunecată l-a aruncat deoparte, rănindu-l mortal pe tânărul barbar.

În timp ce viața îl părăsea, Tryndamere a văzut cum moartea şi distrugerea îi înghiţeau căminul. Nimeni nu mai rămăsese în picioare - numai strigătele muribunzilor mai spărgeau tăcerea. Refuzând să se predea în ghearele morţii, Tryndamere s-a abandonat pe deplin urii sale. Sângele îi fierbea şi furia îl mistuia, făcându-i trupul nemuritor. S-a ridicat împleticindu-se, abia fiind în stare să-şi apuce sabia, și s-a pregătit pentru înfruntarea decisivă cu fiinţa umbrelor. Dar silueta întunecată nici măcar nu şi-a ridicat sabia, aruncându-i în schimb lui Tryndamere un zâmbet atoateştiutor în timp ce se retrăgea printre umbre. Asta a fost ultima dată când barbarul şi-a văzut duşmanul de moarte.

După ce şi-a pierdut căminul şi poporul, Tryndamere a rătăcit prin întregul Freljord ani de-a rândul, jurând să se călească în focul luptelor şi să devină o armă brutală a răzbunării. A vizitat toate triburile din pustiurile de gheaţă, înfrângându-i pe toţi războinicii acestora, până când n-a mai avut pe cine să provoace la luptă. Astfel, a ajuns să desăvârşească stilul de luptă al barbarilor şi să-şi folosească mânia ca pe o forţă de temut. Cu sabia în mână şi cu furia în inimă, viața lui nu mai cunoaște acum decât un sigur țel, acela de a-l zdrobi cu răzbunarea sa pe cel care i-a distrus viaţa de odinioară.

''Furia este arma mea.''

- Tryndamere