Fiecare oraș are o latură întunecată, până și cele a căror reputație este deja îndoielnică. Deși numele de Noxus este rostit cu un amestec de respect și ură, nici el nu face excepție de la această regulă. În adâncul orașului, prin galeriile șerpuite ce străpung pământul pe sub străzile sale întortocheate și întunecate, se află adevărata inimă a acestei metropole vaste, unde răul își arată toate chipurile. Printre sectele, sabaturile și societățile care își fac veacul în acest labirint, LeBlanc, amăgitoarea, conduce Trandafirul Negru, o societate dintr-o epocă de mult uitată și lipsită de scrupule a istoriei noxiene. Fără milă și parcă fără vârstă, LeBlanc şi acoliții ei au fost un stâlp al politicii noxiene înainte ca guvernarea să treacă în subordinea armatei. Ghilda acestor magicieni peste măsură de puternici obișnuia să se reunească în secret în acele vremuri, atât pentru a ţese iţele societăţii noxiene, cât și pentru a desăvârşi o artă mult mai subtilă decât cea preferată de cei la putere.
Deși scopurile Trandafirului Negru erau mereu învăluite în mister, multă lume credea că această societate era adevărata forță din spatele tronului pe vremea când aristocrația încă domnea în Noxus. Când legea marțială a fost impusă în întreg Imperiul, Trandafirul Negru a dispărut parcă din senin. Mulți au crezut atunci că pur și simplu îi trecuse vremea și că membrii săi dăduseră uitării ambițiile de a controla politica și societatea. Însă, când LeBlanc a reapărut la porțile Noxusului a devenit limpede că acești maeștri ai umbrei și focului nu făcuseră decât să aștepte ca o nouă putere globală să se impună: Liga Legendelor.
''Lumea e foarte diferită pentru cei care nu pot vedea dincolo de ce au în fața ochilor.''
- LeBlanc, amăgitoarea
