AERUL
Chiar dacă nu-l putem vedea sau atinge, aerul este esenţa vieţii. Puritatea lui are o mare importanţă atât pentru omul sănătos, cât şi pentru cel cu anumite afecţiuni. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva lucruri interesante atât despre aerul pe care-l respirăm cât şi despre zăpadă.
Aerul curat
Este relativ fără poluanţi. Oxigenul pe care îl respirăm reprezintă numai o mică parte a aerului, aproximativ 21% din total. 78% din aer este format din azot, 1% din argon, acestea fiind urmate de cantităţi mici de dioxid de carbon, neon, heliu, kripton, dioxid de sulf, metan, hidrogen şi vapori de apă.
Aerul poluat
Ideea că aerul poluat îi poate afecta pe oameni a apărut încă din Evul Mediu. Efectele evidente ale poluării au început să apară imediat după ce oamenii au început să utilizeze cărbunele. Poluarea aerului are influenţe negative şi asupra obiectelor, nu numai asupra fiinţelor vii. Un exemplu ar fi cauciucurile de la maşină, care se crapă şi devin poroase din această cauză.
Poluarea naturală a aerului
Are loc pe planeta noastră de milioane de ani. Vulcanii aflaţi în erupţie, furtunile de nisip şi praf, dar şi incendiile naturale sunt toate surse ale acestui tip de poluare. Dacă nu ar fi existat atmosfera şi aerul care o formează, am fi fost bombardaţi de meteorţi de mari dimensiuni. În momentul căderii aceştia se aprind, iar pe sol ajung numai bucăţi de mici dimensiuni.
O singură persoană
Respiră aproximativ 16 kilograme de aer în fiecare zi, aerul respirat având un impact semnificativ asupra sănătăţii noastre.
Aerul cald
Poate reţine mai multă apă decât aerul rece. Ploaia apare atunci când vaporii de apă din aerul cald se adună până când formează picături care devin prea grele şi încep să cadă sub forma de ploaie.
Ploaia acidă
Apare atunci când două gaze, dioxidul de sulf sau oxid de azot, se combină cu aerul care are o umiditate ridicată.
Tunetul
Este de fapt produs de fulger, acesta încălzind puternic aerul din jur,care se dilată brusc şi roduce o undă sonoră percepută de oameni ca şi tunet.
Cercetările au arătat că poluarea din locuinţă poate fi mult mai periculoasă decât cea de afară.
Parfumurile de cameră poluează aerul din locuinţă, de aceea, ar fi bine să folosim produse naturiale pentru odorizantele de cameră.
Cojile de portocală, scorţişoara, fructele parfumate, fierte în apă, ne pot fi de un real folos.
ZĂPADA ŞI CULORILE EI
Aşteptată cu atâta bucurie şi nerăbdare în fiecare iarnă, zăpada nu este albă, aşa cum credem noi. Pentru că, lumina care trece prin ea ne joacă feste şi avem parte de o iluzie optică. Zăpada poate capta diferite culori, în funcţie de compuşii existenţi în atmosferă şi sol.
Zăpada galbenă
Poate proveni de la poluarea aerului. Astfel că, poluanţii existenţi în aer sunt încorporaţi în zăpadă şi dau acesteia o tentă galbuie.
În martie 2009 o astfel de zăpadă a cazut în zona muntilor Ural din Rusia. Ninsoarea conţinea concentraţii mari de nichel, mangan, fier, crom , cadmiu , plumb si zinc.
Nuanţa poate proveni şi de la nisipul existent în atmosferă. Un astfel de caz a fost semnalat în Coreea de Sud (martie, 2006), când praful ridicat din deşerturile Chinei a fost încorporat în fulgii de nea.
Şi atunci când este plină cu polen de pin, ea poate deveni gălbuie. Pinul produce un polen galben care se amesteca cu zapada căzută.
Culoarea neagră
Apare în zonele puternic poluate, unde funinginea existentă în atmosferă este încorporată în zăpadă.
În anul 1912, o astfel de zăpadă a căzut în Alaska şi în Canada de Vest, ca urmare a eruptiei vulcanului Katmai.
Culoarea roşie
Apare în zonele alpine din întreaga lume şi regiunilor arctice, fiind este cauzată de o algă unicelulară de zăpadă ce dă acesteia o culoare roz, ca cea a miezului unui pepene verde. Această specie de algă trăieşte în mediile cu temperaturi scăzute şi conţine în loc de clorofilă un pigment ce dă culoarea roşie.
Fulgii de nea
Fulgii de nea, proaspăt căzuţi, conţin 95% aer. De aceea, ei cad foarte încet, cu o viteză de 0.9 kilometri pe oră.
Fulgii de zăpadă nu sunt altceva decât cristale simetrice lipite între ele. Un fulg poate conţine de la 2 până la 200 astfel de cristale.
Un fulg de zăpadă cântăreşte aproximativ un miligram, iar unul mai mare între 2-3 mg. Cel mai mare fulg de zăpadă a cazut în 28 ianuarie 1887 în Statele Unite ale Americii. Diametrul sau a fost de aproximativ 38 cm.
În natură nu există doi fulgi de zăpadă cu o structură similară. Prin varierea raportului de caldură şi de umiditate, cristale uniforme iau diferite forme, dar în acelaşi timp îşi păstrează simetria.
La 30 aprilie 1944, în Moscova, fulgii de zăpadă căzuţi aveau forma şi mărimea aproape egală cu o pană de struţ.
Cel mai mare fulg de nea din lume avea un diametru de 38.1 centimetri. Acesta a fost înregistrat şi în Cartea Recordurilor. Apariţia lui a fost consemnată în anul 1887 în Montana, SUA.
Ştiaţi că ?
· Nu ninge când temperatura aerului la sol e mai coborîtă de minus 25 grade sau mai ridicată de plus 10 grade.
· Frica de zăpadă poartă numele de chionofobie, pe când iubirea extremă faţă de omăt se numeşte chionomanie.
· Cea mai mare sculptură în zăpadă fost realizată la 20 decembrie 2007 în provincia chineză Heilongjiang. Sculptura avea 656 m lungime şi 115 m înălţime.
· Isteria arctică (Pibloktoq) este o afecţiune întâlnită doar la eschimoşi. Aceasta are ca simptome depresia, coprofagia (ingerarea materiilor fecale), comportamentul necontrolat şi sălbatic, ecolalia (repetarea în mod sistematic a ultimelor cuvinte auzite) ori rezistenţa la temperaturile scăzute (bolnavul aleargă gol prin zăpadă). Femeile sunt cel mai adesea afectate de această boală. Unii sceptici afirmă că nu există cu adevărat acest comportament, fiind doar o încercare de a speria exploratorii.
· Fluierăturile, ţipetele sau alte zgomote puternice pot provoca o avalanşă.
· Zăpada reflectă o mare parte din razele ultraviolete (cele responsabile de bronzarea pielii) şi astfel, dacă se stă mai mult timp într-un loc cu multă zăpadă s-ar putea să apară arsuri solare pe partea expusă.
· Cel mai mare palat de gheata din lume este construit în Finlanda. Are un hotel, o capelă şi spaţii de joacă pentru copii. Temperatura medie din hotel este de -5 grade Celsius.
· Temperatura din interiorul unui igloo poate atinge şi 16 grade Celsius doar folosind căldura degajată de corpurile locuitorilor lui.
· Sunt necesari 190 de metri cubi de apă pentru a acoperi o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi cu un strat de zăpadă având o grosime de 0.30 metri.
· Tunurile de zăpadă care creează zăpada artificială au fost inventate în 1950 şi au început să fie utilizate pe scara larga în anii 70.
· Aproximativ 12% din suprafaţa Pământului este acoperită de zăpadă permanentă şi gheaţă. De asemenea, aproape 80% din rezerva de apă dulce de pe planetă este îngheţată.
· Cel mai mare strat de zăpadă înregistrat vreodată a fost în Statele Unite, pe Muntele Rainier (Washington), acolo unde au fost 31.1 metri de zăpadă căzuţi între decembrie 1971 şi februarie 1972.
http://www.drumetiimontane.ro/
www. stiati-ca.ro
RASPUNSURI
