1. Whiskey și cocaină – societatea feminină a anilor 1800 și-a iubit tatuajele, dar urau ideea de durere. Pentru a trece peste această frică, aceștia apelau la un cocktail special. În primul rând, femeile înghițeau puțină bromură.

Dacă aceasta voia, putea să stingă această bromură cu un shot de whiskey. Atunci când era gata, artistul tatuator scotea și o sticluță de cocaină lichidă și aplica puțină cocaină pe locul pe care urma să deseneze.

Asta amorțea pielea și era aplicată până când tatuajul este complet. Tatuajul era, de obicei, mic și plasat pe brațul femeii unde putea fi ascuns cu o mănușă, dacă era nevoie. Femeile alegeau inimi sau forma unui animal de companie preferat.

2. Tatuajele din Marele Razboi – în vremea Primului Război Mondial, femeile își doreau să își arate susținerea, atât pentru război, cât și pentru bărbați. Până în 1915, a devenit un trend al femeilor să meargă la artiști tatuatori și să își tatueze fața iubitului pe piele.

Locul comun pentru tatuaj era pe mână. Acestea își prezentau tatuajele cu multă mândrie. Între timp, soldații care erau capturați de nemți primeau tatuaje diferite. Așa cum spune povestea, un prizonier a evadat, așa că toți prizonierii aveau tatuat literele „Kr-Gef”, dar și anul întemnițării. Literele reprezentau aprevierea pentru „prizonier de război” în limba germană.

 

3. Scoaterea tatuajul prin lapte și scobitori – s-a spus că un vechi marinar a inventat acest truc pentru a scăpa de tatuajele vechi, dar a devenit un mod cunoscut pentru criminali pentru a scăpa de semnele de pe piele pentru a scăpa de justiție.

În anul 1899, cea mai bună metodă de a scăpa de un tatuaj era prin lapte și scobitori. Procesul era dureros. Pentru a șterge cerneala, persoana în cauză trebuia să se înțepe cu scobitoare pe pielea tatuată din nou și din nou și să lase laptele să înmoaie pielea. Zona s-ar răni și s-ar cicatriza.

Criminalii care doreau să păcălească poliția își tatuau altceva peste zona respectivă, în cazul în care erau prinși puteau dovezi că nu este persoana în cauză.

4. Finalul tatuajelor nud ale femeilor – ce este un marinar care nu are nici măcar un tatuaj cu o femeie goală? Aparent, aceste tatuaje nud erau foarte populare în anul 1917, atunci când secretarul Marinei Josephus Daniels a decis că bărbații care dețin astfel de tatuaje nu se mai pot înrola.

Această decizie a fost dezastruoasă din cauza faptului că Primul Război Mondial era în plină desfășurare. Mulți foști marinari își doreau să activeze, simțind că este datoria lor civică și că au aptitudini valoroase, în special pentru a-i învăța pe marinarii tineri.

Ideea era ca artiștii tatuatori să acopere tatuajele nud cu rochii și fuste, dar Daniels nu a vrut nici asa. În schimb, aceștia erau obligați să cheltuie și mai mulți bani și să își acopere tatuajele în totalitate.