Un virus este o particula infectioasa ce prezinta atat caracteristicile vietii cat si ale non-vietii. Virusurile sunt diferiti de plante, animale sau bacterii in structura si functia lor. Nu sunt celule si nu se pot replica singure. Virusurile se bazeaza pe o gazda pentru producere, reproducere si supravietuire. Desi de obicei au numai 20-400 nanometri in diametru, virusurile sunt cauza multor boli umane, inclusiv gripa, varicela si raceala.
Unele virusuri cauzeaza cancer
Anumite tipuri de cancere au fost legate de virusurile canceroase. Limfomul Burkitt, cancerul de col uterin, cancerul hepatic, leucemia celulelor T, sunt exemple de cancer care au fost asociate cu diferite tipuri de infectii virale. Majoritatea infectiilor virale, totusi, nu provoaca cancer.
Nu toate virusurile au membrana
Virusurile au un invelis protector de natura proteica, numit capsida. Capsida si genomul viral alcatuiesc nucleocapsida. La virusurile mai complexe mai apare un invelis exterior de natura proteica numit pericapsida, peplos sau anvelopa virala. Prezenta sau absenta unei anvelope este un factor important in modul in care un virus interactioneaza cu membrana gazdei, cum intra intr-o gazda si cum iese din gazda dupa maturizare. Virusurile pot intra in gazda prin fuziune cu membrana gazda pentru a elibera materialul lor genetic in citoplasma, in timp ce virusurile fara o membrana trebuie sa intre intr-o celula prin endocitoza.
Entocitoza este procesul de internalizare de catre celule a unor macromolecule, particule sau chiar a altor celule. Materialul extracelular este inconjurat progresiv de catre membrana celulara care apoi formeaza o invaginatie inspre interiorul celulei si apoi se desprinde, formand o vezicula endocitica ce contine substanta ingerata.
Exista doua clase de virusuri: virusul ADN si ARN
Virusurile pot contine ADN monocatenar sau dublu catenar ca baza pentru materialul genetic al acestora, iar unele contin chiar ARN monocatenar sau dublu catenar. Mai mult, anumite virusuri au informatia lor genetica organizata ca fire simple, in timp ce altele au molecule circulare. Tipul de material genetic continut intr-un virus nu determina numai ce tipuri de celule sunt gazde viabile, ci si modul in care virusul este replicat.
Un virus poate “hiberna” intr-o gazda ani de zile
Virusurile au un ciclu de viata impartit in mai multe faze. Virusul se ataseaza mai intai la gazda prin intermediul proteinelor specifice de pe suprafata celulei. Aceste proteine sunt, in general, receptori care difera in functie de tipul de virus vizat de celula. Odata atasat, virusul intra in celula prin endocitoza sau fuziune. Mecanismele gazdei sunt utilizate pentru a replica ADN-ul sau ARN-ul virusului. Cand virusul ajunge la maturitate, membrana externa este lizata pentru a permite noilor virusuri sa repete ciclul.
