Cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt între cele mai performante din aproximativ 400 de reactoare CANDU din lume spune Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, citând datele Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. În ceea ce priveşte opririle neplanificate, acestea sunt specifice oricărei industrii, spune el, şi nu reprezintă o problemă majoră şi nu implică riscuri de operare sau securitate nucleară.
”Opririle neplanificate sunt specifice oricărei industrii. Acestea nu sunt o problemă majoră, nu implică riscuri de operare şi/sau securitate nucleară. Spre deosebire de o centrală convenţională, într-o centrală nucleară, realizarea unor lucrări de mentenanţă corectivă la partea clasică implică în anumite situaţii realizarea acestora cu reactorul în stare oprită, adică raportat la securitatea nucleară, este un standard operaţional.
Reducerea de putere este de asemenea necesară uneori pentru realizarea unor reparaţii sau înlocuiri de piese, însă reactorul este conectat la reţea, 100% funcţional. Răspunsul în caz de necesitate de intervenţie la diferite sisteme, echipamente, componente este în conformitate cu procedurile specifice de răspuns la asemenea situaţii.
Încă o dată, în fiecare an se estimează un număr de ore de oprire neplanificată care sunt bugetate corespunzător. Au fost ani în care am avut una sau două opriri şi au fost ani în care au fost mai multe. Statistic, raportat la limita internaţională în industrie, cea înregistrată de SNN este mult sub cea internaţională.
Va voi da exemplu de indicatori specifici în industrie, deşi sunt foarte tehnici, dar relevanţi: Unul din indicatorii de performanţă importanţi care se utilizează în industria nucleară este rata pierderilor forţate de producţie (Forced Loss Rate). Acest indicator influenţează un alt indicator important, factorul de capacitate mediu pe viaţa centralei (Life-time Gross Capacity Factor). Performanţa CNE Cernavodă în ceea ce priveşte rata pierderilor forţate este printre cele mai bune în ierarhia celor circa 400 reactoare din lume.
Conform datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, cu cele două unităţi în operare, în clasamentul pe ţări, România ocupă: primul loc dintr-un total de 460 unităţi nucleare din 31 ţări cu un factor de capabilitate (UCF) mediat pe ultimii trei ani de 93,47%; primul loc dintr-un total de 460 unităţi nucleare din 31 ţări cu un factor de operare (OF) mediat pe ultimii trei ani de 94,4%; primul loc dintr-un total de 436 unităţi nucleare din 31 ţări cu un factor de capabilitate (UCF) de la punerea în funcţiune de 92%; primul loc dintr-un total de 436 unităţi nucleare din 31 ţări cu un factor de operare (OF) de la punerea în funcţiune de 92,33%.
Având în vedere rezultatele de mai sus, este clar că aceste opriri nu implică riscuri de securitate nucleară pentru personal, populaţie, mediu înconjurător. Singura afectată este, evident, producţia”, arată Cosmin Ghiță, într-un interviu acordat News.ro.
Ghiță susține că nu se pot opera ajustări de costuri în securitatea nucleară, pentru că asta ar conduce la un pericol imediat în industrie.
”Investiţiile în securitate nucleară şi mentenanţa aferentă sunt o prioritate. Din punctul meu de vedere, este imposibil să se pună problema renunţării la acestea sau reducerii de costuri, absolut imposibil. Cred că s-a înţeles de mult timp că rezultatul financiar al SNN depinde de nivelul de securitate nucleară, de robusteţea echipamentelor, aşadar SNN are rezultate bune şi pentru că are un nivel ridicat de securitate nucleară, pentru că îşi realizează programele de mentenanţă, nu invers. Dacă uneori apar întârzieri, acestea sunt de natură obiectivă, care nu ţin de controlul SNN, chiar dacă aceste investiţii sunt etapizate, gândite proactiv. Vorbim de procesul de achiziţii care durează în jur de 200 de zile pentru un contract, dacă la acest proces se adaugă contestaţii, atunci, în mod evident, vor exista întârzieri. Proiectul nu poate fi continuat până la soluţionarea contestaţiilor. De asemenea, pot apărea necesităţi de obţinere/eliberare de certificate care, din nou, pot genera întârzieri. Şi atunci există un impact asupra gradului de realizare a proiectelor în anul în curs. La CNE Cernavodă în anul 2017 au fost derulate 39 de investiţii, principalele realizări fiind continuarea construcţiei modulului DICA (Depozitul Intermediar de Combustibil Ars, n.r.), modernizarea sistemului de protecţie fizică, implementarea de măsuri suplimentare de securitate nucleară post-Fukushima.
Investiţiile în securitate nucleară sunt o prioritate. Se fac şi punct. Aceştia sunt factori obiectivi care generează întârzieri în procesul de realizare. Nu înseamnă că investiţiile nu se fac pur şi simplu, aşa cum s-a susţinut. Acestea sunt investiţii operaţionale care în final conduc la nişte rezultate ale centralei, sunt evaluate independent de către WANO şi nu a fost niciodată o problemă, dimpotrivă, centrala are nişte rezultate remarcabile la nivel internaţional în baza acestor evaluări.
Tocmai pentru că urmează o perioadă lungă şi complexă în care investiţiile atât cele curente, cât şi cele majore vor trebui manageriate impecabil, am înfiinţat deja la începutul anului 2018 Direcţia de Investiţii, cu personal specializat intern care se ocupă exclusiv de iniţierea, derularea şi gestionarea proiectelor de investiţii, de programe, etape, necesităţi, toate tratate proactiv în aşa fel încât să reducem la maxim întârzieri, creşteri de costuri asociate, pe baza unui grafic de investiţii elaborat deja. Există investiţii curente anuale şi există investiţii curente multianuale, aşadar graficul de investiţii, unul destul de detaliat, este esenţial. Asociat cu specificul Direcţiei de investiţii începând de anul acesta se va realiza audit pe investiţii, tocmai pentru a gestiona separat şi total capitolul investiţii.
Gândim asociat proiectul retehnologizării şi investiţiile în managementul activelor, de aceea corespondenţa internă Direcţia de Retehnologizare-Direcţia de Investiţii. Pe perioada derulării primelor două etape din proiectul retehnologizării vom face şi acest management al activelor, simplu spus gestionarea programului de îmbătrânire a unor componente, echipamente, atât pentru partea nucleară, cât şi pentru cea clasică, aşadar vom avea un program de investiţii mult mai amplu.
Pentru anul 2018 avem un buget de 244 milioane lei pentru investiţii curente, dincolo de proiectul major al retehnologizării şi o nouă procedură managerială de verificare, control şi implementare măsuri preventive şi corective pe graficul stabilit de realizare a investiţiilor faţă de gradul efectiv de realizare, în aşa fel încât să ne asigurăm că eliminăm orice factor intern, controlabil de companie.
O altă noutate dincolo de Direcţia de Investiţii, noua strategie, procedura aferentă este şi solicitarea unui audit extern, scopul principal fiind identificarea corectă a necesităţii lucrărilor. Mai mult, vom înfiinţa şi o structură de monitorizare şi îmbunătăţire a performanţelor tehnice.
Există în SNN o preocupare continuă pentru acest aspect. Specialiştilor din nuclear nu trebuie să li se spună să-şi facă investiţiile, ştiu foarte bine că investiţiile făcute la timp dau rezultate în operare şi securitate nucleară.
Opririle neplanificate nu sunt o consecinţă directă a nerealizării investiţiilor în securitate nucleară, sunt pur şi simplu evenimente operaţionale care apar pe fondul necesităţii efectuării unor lucrări de mentenanţă punctuală. Repet: nu am putea avea un factor de capacitate care să ne plaseze pe primul loc în lume de la punerea în funcţiune a celor două unităţi, cea mai recentă statistică fiind din anul 2018, şi nici un nivel de securitate nucleară care să fie evaluat internaţional ca excelent. Aceste rezultate sunt determinate de investiţiile în securitate nucleară şi de programele de mentenanţă, integrate profesionalismului personalului”, mai arată Ghiță.
