Posts by Ηł†ℓέя - ECILA Romania

8

nu

busky ? 

vaca 

10

7

telefoane 

Atacantul a anuntat saptamana trecuta ca renunta la nationala, iar azi a lovit decisiv in meciul contra echipei lui Sumudica! Stancu a ajuns la 5 goluri in acest sezon pentru Bursa. Celalalt roman din echipa, Gicu Grozav, a prins si el in teren finalul de meci. Mijlocasul a intrat in minutul 75 in locul lui Erdogan.

La Kayseri, Lung, Sapunaru si Boldrin au fost tiulari, in timp ce De Amorim a intrat in repriza a doua.

Bursaspor 1-0 Kayseri

min 33: Lung salveaza superb in fata lui Kembo - Ekoko, dupa o reluare a congolezului din careu!

Atacantul nationalei a decis sa continue la Razgrad, alaturi de Ludogorets. Romanul a semnat un nou contract cu echipa care a castigat campionatul bulgar in ultimii 6 ani. Keseru va ramane in club cel putin pana in 2020!

"Sunt fericit aici, cred ca putem sa facem in continuare lucruri mari in campionat si in Europa", a spus Keseru, care a ajuns marti la 50 de goluri in tricoul lui Ludogorets, dupa ce a inscris cu Botev Plovdiv.

Keseru, 31 de ani, a semnat in 2015 cu Ludogorets. Bulgarii l-au convins cu un contract de 700 000 de euro pe sezon!

Simona Halep a strâns o mică avere, în primele două luni din 2018. După victoria de la Shenzen şi finala de la Australian Open, românca de 26 de ani a pus mâna pe 1,841,498 de dolari.

În circuitul feminin, ocupanta numărului unu mondial e depăşită doar de cea care a învins-o dramatic în ultimul act de la Melbourne. Lui Caroline Wozniacki i-au intrat în conturi nu mai puţin de 3,225,104 de dolari, susțin englezii de la ibtimes.co.uk.

În întreaga carieră, Simona a câştigat 22,577,513 de dolari, dar mai are mult până să ajungă la performanţa Serenei Williams (84,463,131 de dolari). Maria Sharapova o depăşeşte şi ea la acest capitol pe Simona (37,190,159 de dolari), anunță Digisport.ro.

În circuitul masculin, Roger Federer conduce detaşat: a adunat câştiguri totale de 3,656,655 de dolari, mult peste ce a strâns Marin Cilic (1,631,735). Surprinzătorul Hyeon Chung e al treilea, cu 745,796 de dolari.

Averea celor mai bogaţi membri ai Parlamentului chinez a crescut cu o treime în ultimele 12 luni iar un număr de 102 membri ai legislativului au o avere de cel puţin un miliard de dolari, potrivit unui raport publicat vineri de revista Hurun, informează AFP şi Reuters, potrivit agerpres.ro. 

Magnaţi ai internetului, baroni ai imobiliarelor şi mari patroni din sectorul industrial, elita economică a Chinei, se vor alătura pentru câteva zile cadrelor de conducere ale Partidului Comunist chinez sub cupola Palatului poporului din Beijing. Aici va începe sâmbătă sesiunea anuală a Conferinţei consultative politice a poporului chinez (CCPPC), un organ consultativ, urmată luni de cea a Adunării naţionale populare (ANP), camera legislativă, cu o compoziţie remaniată pentru noua legislatură.

Din cei aproximativ 5.100 de membri ai celor două adunări, se regăsesc 102 miliardari în dolari, adică un număr similar cu cel din 2017, susţine revista Hurun. În plus, 153 de delegaţi posedă o avere de peste două miliarde de yuani (255 milioane euro) iar averile lor cumulate se ridică la 650 miliarde de dolari, adică dublu faţă de Produsul Intern Brut al Irlandei. Chiar dacă numărul total al membrilor super-bogaţi ai celor două adunări a scăzut comparativ cu anul trecut, de la 209 la 153, averea lor combinată a crescut cu 18% până la 4.120 miliarde dolari (507 miliarde de dolari).

Pe băncile ANP se vor regăsi patronul grupului de internet Tencent (Pony Ma), al producătorului de smartphone-uri Xiaomi (Lei Jun) sau al constructorului auto Geely (Li Shufu). Printre membrii CCPPC, un organism mai variat, se regăsesc preşedintele dezvoltatorului imobiliar Evergrande (Xu Jiayin), patronul gigantului web Baidu (Robin Li) şi cel al grupului de comerţ electronic JD.com (Liu Qiangdong). 

Selectaţi oficial drept delegaţi la nivelul autorităţilor locale, antreprenorii rămân bineveniţi în Parlamentul chinez într-un moment în care Beijingul vrea să reechilibreze economia punând un accent mai mare pe servicii şi noile tehnologii.

Concursurile pentru ocuparea poziţiilor de conferenţiar şi profesor universitar vor fi verificate de către echipe mixte formate din reprezentanţi ai Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi ai Corpului de Control al ministrului Educaţiei, în următoarea săptămână urmănd a fi stabilit programul controalelor.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri seară, de către reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN), ministrul Valentin Popa a participat la şedinţa CNATDCU, subliniind că priorităţile mandatului său sunt ”creşterea calităţii actului educaţional, recunoaşterea internaţională a învăţământului superior românesc şi respectarea normelor de etică, integritate şi deontologie profesională”.

Ministrul a solicitat membrilor CNATDCU, printre altele, stabilirea, într-un timp cât mai scurt, a unor standarde minimale pentru acordarea titlului de doctor şi verificarea modului în care s-au derulat concursurile pentru ocuparea poziţiilor de conferenţiar şi profesor universitar. ”Ministrul Valentin Popa a anunţat membrii CNATDCU că vor efectua vizite de monitorizare şi control în universităţi, în echipe mixte, alături de funcţionari din cadrul Corpului de Control al ministrului. Astfel, ministrul Educaţiei a solicitat preşedintelui CNATDCU ca, în termen de o săptămână, să prezinte, împreună cu Direcţia Generală Inspecţie şi Control din cadrul MEN, o propunere de program pentru aceste activităţi de control”, se arată în comunicat.

Potrivit MEN, echipele vor verifica modul în care s-au derulat concursurile, îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea acestor poziţii, pornind de la sesizările primite la MEN, dar şi prin sondaj şi modul în care, în cadrul universităţilor sau şcolilor doctorale, sunt respectate normele de etică, integritate şi deontologie profesională. Comisiile vor fi constituite din 2 reprezentanţi CNATDCU şi 2-3 reprezentanţi MEN, urmând a fi evitate incompatibilităţile. Totodată, MEN anunţă că ministrul Valentin Popa a solicitat membrilor Consiliului General al CNATDCU ”o mai mare implicare, astfel încât să nu mai existe disfuncţionalităţi în activitatea diverselorcomisii CNATDCU, menţionând că sunt multe teze de doctorat amânate, dar şi sesizări de plagiat nesoluţionate”, conform news.ro.

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză a jurnalistului Cristian Hostiuc, din Ziarul Financiar, în care este prezentat ceea ce poate fi considerat a fi businessul perfect: 'să-ţi facă plăcere să munceşti gratis pentru o companie şi în timpul acesta cineva să numere miliardele'.

Ziarul Financiar:

După dolar, cea mai mare afacere a lumii, americanii au creat businessul perfect: capitalism la încasări, profit şi muncă, socialism şi democraţie la utilizare. Adică să munceşti gratis pentru o companie, chiar să-ţi facă cea mai mare plăcere, iar compania să te folosească, cu acceptul tău, ca să câştige bani în fiecare milisecundă.

Aşa sunt Facebook, Google, YouTube ca vârfuri de gamă, urmate de Twitter, Instagram, Snapchat şi cine ştie ce va mai apărea. Nu degeaba The Economist, cunoscutul săptămânal economic, denumeşte aceste companii BAAD - Big, Anti-competitive, Addictive and Distructive.

În 2017, Facebook a avut venituri de 40 de miliarde de dolari, cu un profit de 15 miliarde de dolari. În 2007, când a apărut, a avut încasări de 153 de milioane de dolari, cu o pierdere de 138 de milioane de dolari.

Google a avut în 2017 venituri de 109 miliarde de dolari, după ce în 2002 avusese venituri de 400 de milioane de dolari.

Poate criptomonedele, cu evaluările lor utopice, vor reuşi să depăşească Facebook sau Google. Oricum, să creezi din nişte algoritmi bitcoin, să-i dai un concept, să vinzi o idee de blockchain, iar lumea să fie extaziată de acest lucru, de asemenea, mi se pare remarcabil.

Cel mai sigur, toţi dintre voi - cu mine în frunte - aveţi pagină de Facebook, unde scrieţi aproape zilnic câte ceva, unde puneţi poze, încărcaţi filme şi aşteptaţi să vă citească cineva, să vă dea like, share sau commenturi.

Un superbusiness: voi lucraţi pe gratis pentru Facebook prin faptul că le oferiţi conţinut, care este vizualizat, citit şi share-uit de prietenii voştri şi de prietenii prietenilor voştri. Facebook vă prelucrează, vă scanează, vă analizează şi vă vinde mai departe advertiserilor sau celor care vor să ştie totul despre voi.

Mai mult ca sigur că Facebook, Google, Twitter, Snapchat ştiu mai mult despre voi, despre cele mai ascunse gânduri, decât ştiţi voi despre voi. 

Fostul director al SRI, George Maior, a provocat mare deranj în PSD, după declarațiile făcute în fața Comisiei de Control a SRI din Parlament. În timp ce Liviu Dragnea poza în luptător de primă linie împotriva ”statului paralel”, George Maior a dezvăluit faptul că liderul PSD participa la chermezele Sistemului, organizate în vilele conspirative ale SRI.

Acesta este doar episodul care a umplut paharul, ne-au precizat surse din conducerea PSD. Liviu Dragnea avea planuri mari pentru Claudiu Manda, președintele Comisiei SRI, dar o serie de ”greșeli” ale acestuia au schimbat apele în PSD.

Primul moment în care Dragnea s-a arătat nemulțumit de Claudiu Manda a fost chiar la momentul convocării lui George Maior la Comisia SRI. Dragnea și-a arătat public nemulțumirea față de faptul că Manda s-a întâlnit înainte cu George Maior.

„Întrebați-l pe el. Nu vreau să-i dau sfaturi. Eu nu aș fi făcut așa. Cine vrea să vină la comisie, adică e practic obligat să vină, să vină să vorbească în plenul comisiei, fără întâlniri ajutătoare”, a declarat Dragnea.

La Comisia SRI, George Maior, care a făcut carieră politică în PSD și știe care sunt jocurile în acest partid i-a stricat jocurile lui Dragnea și l-a decospirat drept unul dintre participanții la chermezele din vilele conspirative ale SRI. Ulterior, Claudiu Manda a transmis totul public, lucru care l-a enervat din nou pe Liviu Dragnea. Liderul PSD nu a infirmat dezvăluirile lui Maior, însă a precizat că fostul șef al SRI a ascuns foarte multe lucruri. ”Domnul George Maior a ascuns foarte multe lucruri ieri, din păcate, şi cred că n-a făcut bine”, a spus Dragnea.

În plan politic, Liviu Dragnea ar fi vrut să-l ridice pe Claudiu Manda în funcția de președinte executiv al PSD, pentru că Niculae Bădălău a ieșit din grațiile liderului PSD. Pentru Dragnea, ridicarea lui Manda în această poziție constituia o garanție că își păstrează influența în zona de sud a țării, în județul Dolj, asta după ce a pierdut sprijinul la Dâmbovița și Giurgiu.

Episoadele cu George Maior i-au fost fatale lui Manda, care a ieșit din cărți pentru funcția de președinte executiv, conform surselor noastre. Acesta va candida pentru funcția de vicepreședinte PSD, o funcție din care influența este mult sub cea de președinte executiv.

Odată cu ieșirea lui Claudiu Manda din joc, Liviu Dragnea s-a reorientat, iar în acest moment, favorit pentru funcția de președinte executiv este Mihai Fifor, președintele Consiliului Național al PSD și ministru al Apărării.

Jocurile de putere din interiorul PSD sunt într-o continuă evoluție și o parte dintre acestea vor fi tranșate la Comitetul Executiv, în timp ce deciziile majore vor fi adoptate în Congresul Extraordinar din 10 martie.

Procurorul general Augustin Lazăr susţine într-un interviu acordat AGERPRES că legea privind înfiinţarea secţiei speciale de anchetare a magistraţilor "ne întoarce cu 27 de ani în urmă", deoarece nu pot fi cercetate în acelaşi loc accidente de circulaţie cu dosare de abandon în familie, denunţurile depuse de deţinuţi din penitenciare cu dosare de corupţie şi alte "lucruri imaginabile şi neimaginabile".

Lazăr a fost întrebat cum va gestiona noua structură care va trebui înfiinţată în cadrul Parchetului General, după ce Curtea Constituţională a dat undă verde pentru secţia specială de anchetare a magistraţilor.

"Simplul fapt al constituţionalităţii unui text nu înseamnă şi că acel text de lege ar fi oportun şi că ar fi bun. Curtea Constituţională nu examinează aceste aspecte. Este obligatoriu după ce se publică şi ajunge în vigoare. Dar, până atunci, cei care au puterea de a decide trebuie să ştie că ne-am întoarce cu circa 27 de ani în urmă. Şi când vă spun asta nu exagerez, pentru că, între timp, lumea a evoluat, a fost adoptat principiul specializării magistraţilor într-un domeniu sau altul. Nu mai există magistratul care se pricepe la de toate şi nu are cum să le facă pe toate. Nu poţi cerceta în acelaşi loc accidente de circulaţie cu abandon de familie, cu denunţurile inculpaţilor din penitenciare, ale condamnaţilor definitiv, că nu li s-au administrat toate probele pe parcursul procesului penal, cu corupţia şi cu alte şi alte lucruri imaginabile şi neimaginabile, pentru care se depun plângeri penale împotriva procurorilor", a spus Augustin Lazăr.

Procurorul general a menţionat că au fost făcute verificări cu privire la astfel de cauze.

"Spre exemplu, anul trecut, câte fapte de acest gen au fost denunţate în toată ţara şi care au fost gestionate, au fost instrumentate la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, aşa cum este competenţa acum, şi cum este competenţa din 1993. Prin urmare, încă din '93, legiutorul s-a deşteptat şi şi-a dat seama că a aduna din toată ţara într-un singur loc, într-un birou, în Bucureşti, nu este european şi nu este în regulă şi trebuie să ne reformăm, să acordăm încredere procurorilor de nivel de Curte de Apel să verifice toate aspectele care ţin de diverse lucruri, de care sunt denunţaţi procurorii până la nivel de Curte de Apel, că ceilalţi care sunt la nivel de Înaltă Curte competenţa revine Parchetului de pe lângă Înalta Curte, aşa este sistemul în acest moment.

Lazăr a explicat că fiecare dintre cei 20 de procurori care vor lucra în această secţie specială va avea în lucru aproximativ 200 de dosare.

"Ei bine, acum, noi tindem să facem ce nu a existat în tradiţia noastră niciodată, iar dacă a existat ceva mai mic şi mai puţin spectaculos decât ce vrea să introducă legiuitorul acum, a existat în 1993, când nici gând să fi fost atâtea mii de lucrări pe care trebuie să le instrumenteze aceşti procurori. Prin urmare, cei 20 de procurori de la secţia pe care o vede legiuitorul, după volumul de anul trecut, ar trebui să aibă în acelaşi timp câte 200 de lucrări fiecare pe care să le instrumenteze, dar la grămadă, accidente de circulaţie cu abandon de familie, cu fapte de corupţie. Anul trecut au fost 6 magistraţi trimişi în judecată - trei procurori, trei judecători. Dar manopera şi procesul instituţional de cernere şi de separare a cauzelor relevante de celelalte nerelevante nu ar trebui să fie aici, în acest birou, fiindcă cei care vor avea 200 de dosare fiecare pe biroul lor vor invoca faptul că nu le-au putut face pe cele relevante, că au trebuit să le facă şi pe celelalte", a adăugat procurorul general.

El s-a referit la o afirmaţie făcută în spaţiul public, conform căreia procurorii trebuie să rezolve dosarele în ordinea în care sunt înregistrate.

la multi ani <3

la multi ani <3