Posts by Răzvan-

Reclamație acceptată, Andrei remove, nu faci mai nimic, cât despre ceilalți, faceți posturi vă rog.

T/C.

Pro, idee bună.

Eu îţi dau un pro deoarece te-am văzut şi cred că meriţi.

O iei de jos !

Welcăm

Welcăm

Welcăm

Bună.

Welcăm

Contra, mai fă activitate

Welcăm

Mulțumesc mult, barosan, pwp :love:

Welcome to ECILA România.

Welcome to ECILA România.

Welcome to ECILA România.

Welcome to ECILA România.

Welcome to ECILA România.

La ora actuală, genetica a ajuns la o asemenea performanţă încât există mii de teste care se pot face pe embrioni.

Recent, a făcut vâlvă din nou ştirea despre modificările genetice care se pot face asupa embrionilor, fără însă a fi permisă implantarea lor în uter după aceste proceduri. Am stat de vorbă cu medicul ginecolog Laura Dracea, expert în fertilizare in vitro la clinica Gynera despre diagnosticul genetic şi despre gestionarea acestor informaţii importante de către medici şi pacienţi.

CSÎD: Cum decurge diagnosticarea genetică a embrionilor?

Dr. Laura Dracea: Pentru a putea fi testat genetic, embrionului trebuie să i se extragă, prin biopsie, una sau mai multe celule. Materialul genetic obţinut este multiplicat prin tehnici speciale, astfel încât să fie suficient pentru diferite analize ulterioare.

La ora actuală, genetica a ajuns la o asemenea performanţă încât există mii de teste care se pot face pe embrioni.

Recent, a făcut vâlvă din nou ştirea despre modificările genetice care se pot face asupa embrionilor, fără însă a fi permisă implantarea lor în uter după aceste proceduri. Am stat de vorbă cu medicul ginecolog Laura Dracea, expert în fertilizare in vitro la clinica Gynera despre diagnosticul genetic şi despre gestionarea acestor informaţii importante de către medici şi pacienţi.

CSÎD: Cum decurge diagnosticarea genetică a embrionilor?

Dr. Laura Dracea: Pentru a putea fi testat genetic, embrionului trebuie să i se extragă, prin biopsie, una sau mai multe celule. Materialul genetic obţinut este multiplicat prin tehnici speciale, astfel încât să fie suficient pentru diferite analize ulterioare.

Nu posta fotografii în care consumi alcool

Chiar dacă îți place să ieși la o bere cu prietenii și să postezi fotografii pe care să le vadă și cei care nu au fost la întâlnire, nu trebuie să postezi prea des poze în care să apari cu paharul sau cu sticla în mână. Riști ca lumea să creadă că ai o problemă legată de consumul de alcool.

Nu posta pe Facebook fotografii incitante sau prea intime

Este frumos să iubești dar, pentru binele relației tale și pentru confortul partenerului tău, alege să păstrați pentru voi momentele intime. Dragostea se păstrează în dormitor nu pe wall-ul prietenilor virtuali. Atfel ai putea să fii ușor catalogată ca o persoană prea libertină, iar partenerul tău va fi pus într-o situaţie jenantă.

Nu posta și nu da share la fotografii care conțin mesaje jignitoare pentru alte persoane

Chiar dacă uneori convingerile politice, religioase sau de altă natură te împing să postezi sau să preiei imagini sau mesaje jignitoare pentru alte categorii de oameni, nu ceda impulsului. Fiecare om are dreptul de a-i fi respectate convingerile, iar intoleranţa este o armă cu două tăişuri care se poate întoarce oricând împotriva ta. Mai mult, prietenii tăi s-ar putea simţi lezaţi şi te-ar putea evita.

Nu posta pe Facebook cuvinte injurioase despre jobul tău

Dacă nu îți mai place locul actual de muncă, schimbă-l.

Dar nu scrie pe Facebook cât de mult îți urăști locul de muncă sau angajatorul. Pe lângă faptul că există riscul major ca postarea ta să fie văzută de angajator și să îți pierzi locul de muncă este, de asemenea, și un semn de alarmă pentru un potențial angajator nou, care se va gândi de multe ori înainte de a-ți oferi un job în cadrul companiei sale. În plus, denotă o proastă creștere din partea ta, fiind și o jignire pentru colegii tăi.

Nu posta informații personale

Data nașterii, locul unde locuiești, numărul de telefon sunt informații pe care hackerii le pot folosi pentru a comite tot felul de infracțiuni în numele tău. Furtul de identitate este din ce în ce mai răspândit în zilele noastre și te-ai putea trezi asociată cu tot felul de infracțiuni pe care nu le-ai comis dar pentru care ești trasă la răspundere. Iar până vei reuși să îți dovedești nevinovăția, imaginea ta va fi foarte șifonată și îți vei pierde respectul și credibilitatea în ochii celor care te cunosc.

Nu posta amenințări la adresa altor persoane și nu susține paginile de Facebook care conțin amenințări la adresa unor oameni sau categorii de oameni

Poți deveni chiar tu victima propriilor amenințări. Așa cum pentru tine unele convingeri sunt foarte importante, la fel și pentru alți oameni injuriile tale îndreptate împotriva convingerilor lor pot să dea naștere la un conflict care să se mute în lumea reală. În plus, imaginea ta va avea serios de suferit în ochii celor care te cunosc (prieteni, colegi de școală sau serviciu, vecini, familie) și ai toate șansele ca profilul tău de Facebook să fie închis.

Nu posta pe Facebook mesajele și pozele intime ale fostului iubit

Chiar dacă ești supărată și consideri că ai fost nedreptățită în relația care tocmai s-a terminat, nu este recomandat să faci publice mesajele și pozele fostului iubit. Ceea ce s-a întâmplat între voi, e bine să rămână între voi și să nu devină subiect de bârfă. Imaginea ta va avea și mai mult de suferit și, decât să cauți răzbunarea pe Facebook, mai bine vorbești cu o prietenă despre tot ce s-a întâmplat, analizezi fără patimă lucrurile bune și rele pe care le-ai trăit și te pregătești să intri într-o nouă relație ca o persoană mai bună și nu ca una plină de resentimente. Noul partener nu are nicio vină pentru ce ți s-a întâmplat în trecut și nu trebuie să-i dai motive să se simtă jenat din cauza unei relații nereușite.

Nu posta în exces selfie-uri din fiecare loc în care mergi

Este frumos și poate fi interesant să te pozezi lângă persoane sau clădiri celebre sau în locuri care au o anumită însemnătate istorică.

Dar nu este ok să te fotografiezi pe stradă, lângă o mașină care nu e a ta, în piață, la baie, în lift. Pe lângă faptul că este supărător pentru prietenii din listă să-ți vadă fața tot timpul în news feed, va crea impresia că ești o persoană superficială, narcisistă și fără ocupație, o persoană al cărei singur scop în viață este să ceară și să capete atenție. Like-urile nu înseamnă că ești frumoasă. O prezență discretă și bine aleasă face mai mult decât o mie de selfie-uri.

Nu posta și nu da share la postările care anunță lucruri teribile

Postările despre sfârșitul lumii, despre iminența unui cutremur, despre venirea lui Iisus și lucrurile groaznice care se vor întâmpla celor care nu dau mai departe postarea ta nu fac decât să-i amuze sau să-i irite pe cei care le văd. La fel și cele cu sfinți, leacuri miraculoase și metode de slăbit revoluționare. Nu vei câștiga nimic de pe urma acestor postări, din contră, vei fi catalogată cel puțin ca o persoană imatură.

Nu posta pe Facebook informații despre planurile de vacanță

Este foarte bine că tu și iubitul tău plecați în vacanță. Dar păstrați vestea mare pentru voi și spuneți-le prietenilor că ați fost în vacanță după ce v-ați întors. Postați pozele pe care le faceți în vacanță atunci când ajungeți acasă. Altfel este posibil ca atunci când vă întoarceți să găsiți casa mai goală decât ați lăsat-o. Hoții se folosesc de aceste informații ca să spargă liniștiți locuințe, știind că proprietarii sunt la mii de kilometri distanță. Pe lângă lucrurile pe care este posibil să nu vi le mai recuperați niciodată, mulți te vor considera cel puțin ca imprudentă.

Construcţie antică

În timpul săpăturilor pentru dezvoltarea unei zone imobiliare în oraşul Monmouth, din Ţara Galilor, muncitorii au descoperit fundaţia din lemn a unei clădiri imense care a ocupat proprietatea cu mulţi ani în urmă, 6500 de ani, mai exact. Construită, se pare, doar din trunchiuri de copac, fundaţia măsoară peste 15 metri în lungime.

Creşterea spectaculoasă a inteligenţei umane, prin care omul se deosebeşte atât de mult de restul regnului animal, s-ar putea datora unei singure gene, care duce la sporirea numărului de celule dintr-o regiune-cheie a creierului, au descoperit oamenii de ştiinţă.

Capacităţile cognitive ale omului, prin care acesta se distanţează mult chiar şi de cele mai apropiate rude actuale ale sale din regnul animal – maimuţele antropoide – s-ar putea datora unei singure gene, absolut specifică oamenilor, arată un studiu recent.

Gena a fost identificată la omul modern (Homo sapiens), la omul de Neanderthal şi la o altă specie umană dispărută, numită omul din Denisova (sau denisovan), dar nu şi la cimpanzei.

Gena a permis dezvoltarea zonei numite neocortex, care a ajuns să conţină, la om, mult mai mulţi neuroni decât la orice altă specie, inclusiv maimuţele antropoide.

Studiul a fost condus de Marta Florio, specialist în biologie celulară şi moleculară la Institutul Max Planck pentru studiul biologiei moleculare, celulare şi al geneticii din Dresda, Germania. Această genă pare să fie responsabilă de dezvoltarea creierului uman până la parametrii actuali şi de evoluţia prin care s-a ajuns de la maimuţe antropoide primitive la omul actual, înzestrat cu un limbaj şi o cultură complexe – un proces care a durat milioane de ani.

Acum cca. 3,8 milioane de ani, Australopithecus afarensis, un strămoş primitiv al omului, avea un creier cu volumul de numai 500 cm cubi, aproximativ o treime din volumul cerebral al omului actual.

Acum 1,8 milioane de ani, Homo erectus avea un creier cu volum dublu faţă de cel al australopitecului şi trăia în grupuri sociale mai complexe, folosea unelte şi întrebuinţa focul.

Oamenii moderni (în sens anatomic) Homo sapiens şi „verii” lor dispăruţi, omul de Neanderthal şi omul din Denisova, aveau creere cu volumul de aproximativ 1.400 cm cubi, cea mai mare creştere înregistrându-se în zona numită neocortex, care conţine un număr foarte mare de neuroni şi este sediul unor funcţii avansate precum limbajul şi gândirea logică.

Autorii studiului au analizat un tip de celule progenitoare neuronale, o categorie de celule stem din care se formează, în cursul dezvoltării embrionare, neuronii.

La şoareci, de exmplu, aceste celule se divid o singură dată şi apoi se transformă în neuroni. În schimb, la om, aceleaşi celule se divid de multe ori înainte de transformarea lor finală, rezultând astfel un număr imens de neuroni.

Cercetătorii au analizat genele care erau activate, la şoareci şi la oameni, în stadiul cel mai intens al dezvoltării creierului.

Au descoperit că o anumită genă, numită ARHGAP11B, era puternic activată în celulele progenitoare neuronale de om, dar nu era prezentă şi în cele de şoarece.

Acest fragment de ADN făcea cândva parte dintr-o genă mult mai mare, dar, cumva, a fost duplicat (au apărut copii ale sale), iar fragmentul duplicat a fost inserat în genomul uman.

Cercetătorii au inserat şi activat acest fragment de ADN în creierul şoarecilor. Deşi aceste animale au în mod normal un neocortex neted (fără circumvoluţiuni) şi slab dezvoltat, la şoarecii la care a fost inserată gena umană neocortexul s-a dezoltat mai mult, conţinând un număr mai mare de neuroni şi prezentând chiar o tendinţă de a forma circumvoluţiuni („cutele” sau „încreţiturile” caracteristice creierului animalelor mai evoluate, ca şi omului – o configuraţie care permite acumularea mai multor neuroni într-un volum mic de spaţiu). Cercetătorii nu au testat inteligenţa şoarecilor, pentru a vedea dacă a sporit, dar aceasta este o potenţială direcţie de cercetare pentru viitor, a declarat Marta Florio.

Comparân genoamele mai multor specii de mamifere, cercetătorii au confirmat că gena ARHGAP11B, existentă la omul actual, era prezentă şi la neaderthalieni şi denisovani, dar că ea nu există la alte mamifere, precum şoarecii şi cimpanzeii.

Această constatare sugerează că gena a apărut curând după ce ramura evolutivă a oamenilor s-a desprins de cea a cimpanzeilor şi că tocmai această genă a netezit drumul spre dezvoltarea rapidă a creierului uman.

Totuşi, această schimbare genetică probabil nu explică pe deplin inteligenţa superioară a omului modern, spun cercetătorii. Şi alte specii de oameni – recum neanderthalienii – aveau creiere mari, dar inteligenţa remarcabilă a speciei Homo sapiens ar putea fi legată mai curând de modul în care celulele creierului îşi formează şi desfiinţează conexiunile neuronale, în decursul timpului.