Nume și prenume: Georgiana Maria
Vârsta:17
Categoria unde doriți să moderați: Discuții tematice & socializare
Motivul pentru care doriți acest privilegiu: sa ajut .
O scurta descriere a dvs(minim 15 cuvinte integrale): o fata serioasa, matura, amuzanta etc
Experiența în domeniu: 100%
Votez elena este activa,se implică :*
7
Buna
Bun venit ,Marinela ! :*
Bun venit !
Bun venit !
Bun venit !
Bun venit!
Bun venit!
Bun venit!
La multi ani!
la multi ani !
Creierul uman ramane inca o enigma pentru cercetatori, neurologi, anatomisti, medici si pentru lumea intreaga. Se spunea ca ne folosim doar o parte din creier, inca nu se stie exact cat, insa ce se intampla cu restul nefolosit? Sau ce anume din posibilul comportament sau simturi ori interpretari se ascund in acele zone? Cum am putea explica patologiile nervoase si neurologice, bolile mintale sau, de ce nu, inteligenta? Am putea-o influenta prin manipularea materiei nervoase? Creierul ascunde multe mistere si in incercarea de elucidare si descoperire a acestora sunt cateva curiozitati exceptionale care au iesit la iveala. Va prezentam unele din cele mai interesante lucruri pe care le stim despre creier.
Se spune ca gandul are una din cele mai mari viteze, si totusi... Sa va dau un exemplu pentru a intelege mai clar: mergand se intampla uneori sa te impiedici si in mai putin de o secunda corpul tau reuseste sa se si redreseze, deci el in mai putin de o secunda interpreteaza toate modificarile tridimensionale ale echilibrului si reuseste sa identifice organele care ar putea interveni in refacerea acestui echilibru postural, trimitandu-le si semnalele pentru miscarile necesare. Abia dupa ce ti-ai reglat echilibrul te dezmeticesti si iti dai seama ca te-ai impiedicat si era sa cazi. Mecanismele sunt foarte complexe, undeva in urechea interna se alfa organele responzabile de echilibru, cel putin al capului, dar la nivel cerebral exista organe nervoase specializate in mentinerea echilibrului intregului corp etc. Ideea este ca noi ar trebui sa cititm tratate intregi pentru a intelege functia echilibrului, o functie cu care creierul lucreaza in mai putin de o secunda. Cum este posibil? Se pare ca viteza cu care circula informatiile intre sinapsele neuronale este foarte mare, de peste 270km/h. Este exceptional cum mecanisme biofizice si biochimice pot atinge o astfel de performanta!
Creierul este mai activ noaptea decat ziua
In urma tuturor activitatilor pe care le intreprindem ziua, raportat la odihna din timpul noptii, am tinde sa credem ca cea mai mare parte a activitatii creierului se produce ziua. Totusi, prin studii electrice si nu numai, cercetatorii au sesizat ca noaptea creierul este mult mai activ decat ziua. Oamenii de stiinta nu au putut explica cert mecanismele care stau in spatele acestui rezultat uimitor, insa ei cred ca activarea intensa cerebrala din timpul somnului se datoreaza tuturor proceselor reparatorii atat la nivel celular si energetic, cat si ca ansamblu functional, ca structurare a memoriei, estompare a stimulilor afectivi prea puternici sau marcanti, deci practic are loc o reechilibrare atat fizica, dar si psihica, emotioanala, comportamentala.
Vă prezentăm, astăzi, zece dintre curiozităţile despre ţara noastră. Ştiaţi că? 1. Numele staţiunii Costineşti vine de la politicianul Emil Costinescu, fost ministru de Finanţe, la sfârşitul secolului XIX şi unul dintre fondatorii Băncii Naţionale a României. Costinescu a fost de trei ori ministru de Finanţe şi, o vreme, primar al Bucureştiului. Cu ajutorul coloniştilor germani, în 1896 Emil Costinescu a înfiinţat staţiunea care îi poartă numele şi astăzi, Costineşti.
2. Timişoara a fost primul oraş european iluminat stradal cu energie electrică în anul 1884, iar Bucureşti a fost primul oraş din lume iluminat cu petrol, în anul 1858.
3. Sfinxul din Munţii Bucegi are aceeaşi înălţime ca Sfinxul din Egipt. Acesta este şi motivul pentru care unii cercetători cred ca ar fi fost realizat de către oameni si nu de forţele naturii şi că, de fapt, reprezintă o zeitate.
4. Cele mai vechi fosile de homo sapiens din Europa au fost descoperite în sud-vestul României, în Peştera cu Oase. Fosilele, care au fost denumite de cercetători “Oase 1”, “Oase 2” şi “Oase 3”, au fost datate la o vechime de 35.000 - 40.500 ani.
5. Cea mai înaltă sculptură din Europa este chipul lui Decebal sculptat într-o stâncă de la Cazanele Dunării. Basorelieful are 55 m înălţime şi o lăţime de 25 m. Lungimea ochilor: 4,3 metri; lungimea nasului: 7 metri; lăţimea nasului: 4 metri.
6. Bancnota românească de 10 bani pusă în circulaţie în 1917 este cea mai mică bancnotă din lume. Dimensiunile acesteia erau de doar de 2,75 x 3.80 cm.
7. Canalul Dunăre-Marea Neagră este pe locul trei în lume în topul celor mai lungi căi de navigaţie create de om, după Canalul Suez şi Canalul Panama. Pentru construcţia sa au fost excavaţi 294 milioane m3 la canalul principal şi alte 87 milioane m3 la ramura nordică, Poarta Albă-Midia Năvodari
8. Biserica de lemn a Mănăstirii Săpânţa-Peri este cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Construcţia are o înălţime totală de 78 metri, se află pe malul Tisei şi fost realizată între anii 1998 şi 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanţă de cinci kilometri peste Tisa şi poate fi observată din Transcarpatia, regiunea Maramureşului istoric din Ucraina.
9. În localitatea Lucăceşti din judeţul Bacău a fost construită prima sonda petrolieră comercială din lume.
10. Timişoara a fost primul oraş european care a introdus tramvaiele trase de cai, în anul 1869.
Casa Regală a României și-a exprimat regretul după trecerea la cele veșnice a profesorului universitar Nicolae-Șerban Tanașoca.
„Principesa Moștenitoare Margareta, Custodele Coroanei române, a primit cu tristețe vestea trecerii la cele veșnice a profesorului universitar Nicolae-Șerban Tanașoca. Alteța Sa Regală, alături de întreaga Familie Regală, transmite condoleanțe familiei îndoliate”, a transmis Casa Regală printr-un comunicat de presă.
Şerban Huidu ajunge din nou în faţa judecătorilor la patru ani după ce a fost condamnat cu suspendare pentru accidentul rutier soldat cu trei morţi.
Şerban Huidu a fost citat într-un proces, alături de mai multe persoane, pentru a recupera banii de la o societate comercială intrată în faliment. Pe lângă realizatorul tv, în dosarul ajuns la Curtea de Apel Bucureşti a fost citată şi firma deţinută acesta, având tot calitatea de creditor, scrie SpyNews
Vedeta tv revine în instanţă la patru ani de la sentinţa privind accidentul rutier în urma căruia Ioan Garbis, Magda Drăghici şi Ştefan Lungu Balog au murit. Pe 16 octombrie 2011, ei se îndreptau cu un autoturism Dacia spre Aeroportul Otopeni. Şerban Huidu circula dinspre Capitală spre Braşov, iar la ieşirea din localitatea Timişul de Sus, într-o zonă în care sunt curbe, a intrat cu maşina pe contrasens şi a izbit autoturismul Dacia în care se aflau cele trei persoane. Huidu se afla în maşină împreună cu soţia sa, cu cei doi copii în vârstă de doi şi patru ani şi cu bona acestora. În 2013, Şerban Huidu a fost condamnat definitiv de magistraţii Curţii de Apel Braşov la patru ani de închisoare cu suspendare.
Cu
cu sau fara orase?
Un scafandru care s-a pierdut de barca sa pe coasta de vest a Australiei a precizat că este norocos că a rămas în viaţă şi nevătămat după ce a fost forţat să înoate kilometri întregi până la mal, urmărit în tot acest timp de cel mai mare rechin tigru pe care l-a văzut.
John Craig, pescarul scafandru care a trecut prin acest incident, se afla în larg atunci când barca sa a fost pierdută din cauza problemelor cu motorul şi a curenţilor puternici, scrie MSN.
„Mi-am pus capul în apă pentru a verifica dacă sunt în acelaşi loc când deodată am văzut un rechin tigru lung de patru metri care s-a apropiat la o aruncătură de braţ”, a precizat acesta.
„A fost cel mai mare rechin-tigru cu care am fost în aceeaşi apă şi asta spune ceva având în vedere că am lucrat ca instructor de scufundări timp de 10 ani”, a adăugat Craig.
Scafandrul a luat decizia de a înota înapoi la ţărm, chiar şi în apa infestată cu rechini.
„Trebuie să recunosc că în acest moment credeam că voi muri - patru mile marine (7,5 kilometri) în larg cu un rechin imens care mă urmăreşte. Credeam că asta mi-a fost, aşa voi muri”, a declarat scafandrul. „Rechinul a dispărut şi a reapărut în spatele meu, ţinând pasul cu mine”.
Craig şi-a ţinut harponul în spatele său, pe măsură ce parcurgea considerabila distanţă faţă de uscat, iar rechinul a renunţat eventual să-l mai urmărească.
După ce a ajuns pe o plajă lăturalnică, acesta a fost văzut de salvatori. „Este o poveste absolut incredibilă”, a precizat Greg Ridgley, de la Shark Bay Volunteer Marine Rescue pentru Sunday Times.
New York-ul este cel mai mare oraş din Statele Unite, cea mai cunoscută şi mai fotografiată metropolă de pe mapamond şi e considerat de mulţi ca fiind capitala financiară şi culturală a lumii. Iată o listă cu lucruri mai puţin cunoscute despre "oraşul care nu doarme niciodată".
Este un sens giratoriu aglomerat, din Manhattan, numit după exploratorul Cristofor Columb, a cărui statuie se află în mijlocul intersecţiei. Construit în 1905 şi renovat un secol mai târziu, Columbus Circle se află la intersecţia dintre Eighth Avenue, Broadway, Central Park West şi Central Park South. Statuia lui Columb, începută cu ocazia împlinirii a patru sute de ani de la debarcarea navigatorului, e realizată din marmură şi are o înălţime de 21 de metri. Un amănunt mai puţin cunoscut despre celebrul sens giratoriu este faptul că acesta e punctul de pornire pentru măsurarea tuturor distanţelor oficiale din New York, relatează ABC News..
Puţini ştiu că, în secolul al XVII-lea, New York-ul, simbolul Statelor Unite ale Americii, era o aşezare olandeză, capitala coloniei Nieuw-Nederland (n.r. Noile Ţări de Jos, Noua Olanda, în neerlandeză). Căpitanul Henry Hudson a ajuns pentru prima oară în zonă, în 1609, la bordul navei Halve Maen (n.r. Semiluna, în neerlandeză) care aparţinea Companiei Olandeze a Indiilor de Vest. El şi-a anunţat superiorii că locul este potrivit pentru comerţul cu blănuri de castor, aşa că, în 1614, a luat naştere noua colonie. Nieuw Amsterdam, Noul Amsterdam, a rezistat până în 1664, când a fost cucerit de englezi şi redenumit, în onoarea Ducelui de York, viitorul rege al Angliei. Deşi arhitectura olandeză originală s-a pierdut ca urmare a incendiilor care au încercat aşezarea, moştenirea Amsterdamului se observă şi în prezent, atât în multe dintre numele proprii, cât şi în steagul oraşului, un tricolor
